Ecouri la Berlin. 77 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial

Cea de-a 77-a aniversare a terminării celui de-al II-lea Război Mondial a fost comemorată la Berlin. Numai în capitala Germaniei au avut loc duminică 50 de demonstraţii. În preajma monumentelor şi memorialelor, ridicate le Berlin, au fost depuse coroane de flori şi s-au ţinut cuvîntări. Pentru a împiedeca instrumentalizarea politică a zilei eliberării Germaniei de către armatele aliate, guvernul land-ului Berlin a interzis arborarea drapelelor ruse şi ucrainene în timpul ceremoniilor de comemorare. Astfel, urmau să fie contracarate acţiuni provocatoare sau altercaţii între manifestanţi ruşi şi ucraineni, şi deturnarea politică a zilei de comemorare. Poliţia a intervenit acolo unde nu au fost respectate aceste indicaţii. Critici au venit atît din partea ministrului ucrainean de externe, cît şi din partea ambasadorului Melnik, care a cerut ridicarea unui monument pentru cele 8 milioane de victime ucrainene din timpul războiului.

Atît cancelarul Olaf Scholz, cît şi mai mulţi istorici au subliniat că armata sovietică era compusă nu numai din ruşi şi ucraineni. În Armata Roşie erau reprezentate practic toate naţionalităţile din fosta Uniune Sovietică. Aceşti soldaţi au participat alături de militarii armatelor aliate la victoria asupra dictaturii lui Hitler. Ziua de 8 mai, a arătat Scholz într-o alocuţiune televizată, a fost ca atare ziua eliberării Germaniei.

Aşa a fost calificată într-o cuvîntare, în 1985, şi de fostul preşedinte Richard von Weizsäcker (1915-2020), fiul diplomatului nazist Ernst von Weizsäcker, condamnat la Nürnberg pentru crime de război.  

În cuvîntarea sa, cancelarul Scholz a subliniat ideea că sprijinul acordat Ucrainei în lupta contra agresiunii lui Putin trebuie privită şi din perspectiva moştenirii şi responsabilităţii istorice germane, ce se desprinde din „lecţia” zilei de 8 mai 1945. Din istoria catastrofală a Germaniei din perioada 1933-1945 s-a dedus concluzia centrală: „Niciodată război”.

Referitor la agresiunea contra Ucrainei, Scholz a spus că Putin nu va cîştiga războiul. În cuvântarea sa, Scholz s-a referit apoi la sancțiunile împotriva Rusiei, la primirea refugiaților ucraineni și la livrările de arme în sprijinul Ucrainei.

În același timp, el nu a ocolit să se refere la temerile unei părţi a populaţiei că războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea extinde în alte țări. Aceste temeri trebuie abordate şi discutate. Totodată, el a subliniat că frica nu trebuie să paralizeze oamenii.

El a repetat, de asemenea, că nu se vor lua decizii care vor implica NATO direct în acest război.

Aşa cum era de aşteptat, cuvîntarea lui Scholz a stîrnit reacţii pro şi contra. Secretarul general al Uniunii Creştin-Democrate, Mario Czaja, a spus într-un interviu radio că, în alocuţiunea sa, cancelarul nu a spus nimic nou. El a explicat apoi că Scholz ar fi încercat să-şi ascundă „nervozitatea” legată de soarta guvernului său şi de rezultatele alegerilor din land-ul Schleswig-Holstein.

La alegerile de ieri din Schleswig Holstein, creştin-democraţii au cîştigat scrutinul cu peste 43 de procente, faţă de Partidul Social-democrat al cancelarului care a obţinut numai 16 procente.

Nu au întîrziat nici înţepăturile controversatului ambasador ucrainean Melnik. Într-un talk show, difuzat duminică seara pe canalul 1 al televiziunii publice germane (ARD), Melnik l-a jignit pe unul dintre participanţi care avertiza faţă de pericolul unui război nuclear, iar despre cuvîntarea lui Scholz a spus că nu conţine ceva concret referitor la furnizarea de armament ofensiv.