Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noua organizație europeană: și dacă statele candidate vor rămâne timp nedefinit în antecamera UE?

macron_parlamentul_european.jpg

Președintele Emmanuel Macron la tribuna Parlamentului European, Strasbourg, 9 mai 2022
Sursa imaginii: 
Facebook / European Parliament

Președintele francez Emmanuel Macron a propus luni crearea unei „comunități politice europene” care ar putea permite tuturor țărilor din afara Uniunii Europene, în special Ucrainei, de a se alătura, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura „zeci de ani”, relatează Reuters și AFP, preluate de Hotnews.

Propunerea a venit în cadrul discursului președintelui francez în Parlamentul de la Strasbourg, la închiderea Conferinței pentru Viitorul Europei – o consultare publică întinsă pe parcursul unui an în care cetățenii au avut ocazia să facă propuneri pentru reformarea Uniunii.

Dar care sunt cu adevărat șansele unei schimbări profunde în organizarea Uniunii Europene?

În orice caz, propunerea președintelui francez este una îndrăzneață. „Această nouă organizație europeană ar permite națiunilor europene democratice care aderă la valorile noastre fundamentale să găsească un nou spațiu de cooperare politică și de securitate”, a declarat Emmanuel Macron la Strasbourg cu ocazia încheierii Conferinței privind viitorul Europei.

Pe lângă cooperarea politică și pe securitate, Macron a spus că acest nou organism ar putea viza energia, transportul, investițiile în infrastructură sau circulația persoanelor.

Într-un fel, președintele francez încearcă să împace diferite curente de opinie din cadrul Uniunii cu privire la viitorul Ucrainei dar și al altor membri ai Parteneriatului Estic, precum Republica Moldova sau chiar Georgia.

Un semnal necesar

Există, fără doar și poate, un entuziasm declanșat de rezistența extraordinară a ucrainenilor în fața invadatorilor ruși. Ucrainenii apără acum și modelul european, și valorile europene. Ei au nevoie de un semnal puternic de recunoaștere a apartenenței lor europene. Și ce semnal mai bun poate fi imaginat decât acordarea statutului de țară candidată la aderare?

Pe de altă parte, aderarea la Uniunea Europeană este un proces complicat și îndelungat, anume conceput în acest fel pentru a exista garanții că țara candidată chiar îndeplinește standardele minime în materie de democrație și instituții funcționale. Și, în plus – foarte important – are o economie capabilă să facă față concurenței pe piața unică.

Există temeri serioase că un proces de aderare prea rapid, generat tocmai de acest entuziasm general, va face rău atât statelor candidate, care vor intra nepregătite, dar va slăbi însăși Uniunea.

Inventarea unei antecamere a Uniunii Europene, care să permită candidaților să progreseze înainte de o apartenență completă ar avea astfel virtuțile ei.

Însă există și semne de întrebare

S-ar putea, de exemplu, ca statele candidate să rămână mult și bine în această categorie intermediară.

O variantă ar fi ca autoritățile statelor candidate să ajungă să se complacă ele însele în această situație și să nu mai aibă chef de reformele costisitoare politic, necesare pentru a avansa.

Sau statele membre ale Uniunii ar putea considera, în timp, că și-au făcut datoria față de vecinii de la Răsărit și n-are rost să-și mai bată capul mai departe, fiind ele ocupate cu alte crize și probleme presante.

Cât de mare este apetitul statelor pentru schimbări majore în modul de funcționare a Uniunii Europene se vede și din poziționările față de modificarea Tratatului – de exemplu, pentru eliminarea regulii unanimității în Consiliu, dreptul de inițiativă legislativă al parlamentului sau conferirea de competențe Uniunii Europene în materie de sănătate.

Treisprezece state UE, printre care și România, se opun lansării unei proceduri de modificare a tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Ursula von der Leyen pentru a eficientiza Uniunea, relatează AFP.

Ceea ce pune, din start, un imens semn de întrebare în privința finalității planurilor de reformare a Uniunii. O reformare cerută, de altfel, de cetățeni, în cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 10 mai 2022