Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


De ce nu trebuie ca „USL 2.0” să modifice Constituția? „Ciolacu și compania vor un președinte inexistent”

ciolacu.jpg

Președintele PSD, Marcel Ciolacu
Sursa imaginii: 
Facebook/Marcel Ciolacu

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a readus în discuție modificarea Constituției. „Este un demers care trebuie pornit, ținând cont de majoritatea parlamentară din acest moment”, a spus liderul social-democrat, făcând referire la majoritatea consistentă pe care PNL, PSD și UDMR o au în acest moment. Marcel Ciolacu nu a dat detalii despre despre articolele vizate pentru a fi schimbate. Totuși, modificarea atribuțiilor și a modalității de alegere a președintelui țării sunt chestiuni care ar putea fi aduse în discuție, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată în trecut când s-a discutat despre modificarea legii fundamentale.

Cât de oportună ar fi, spre exemplu, alegerea șefului statului de către Parlament și micșorarea puterilor sale? La RFI, profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir atrage atenția că vorbim despre modificări foarte importante care, în opinia sa, nu ar trebui puse în practică de această coaliție aflată la Putere. „Riscăm trecearea la un sistem oligarhic dacă „parlamentarizăm” Constituția”, avertizează Ioan Stanomir.

Ioan Stanomir: Vorbim de o majoritate semnificativă, dar nu neapărat de o majoritate omogenă. Este o majoritate rezultată dintr-o coaliție care nu e altceva reeditarea Uniunii Social-Liberale (USL). Îmi amintesc că și Uniunea Social Liberală își propusese ca obiectiv modificarea Constituției, dar nu a reușit să ducă până la capăt acest lucru. Ca atare, aș fi sceptic din două motive. În primul rând nu îmi este limpede în ce direcție s-ar îndrepta această modificare. Și în al doilea rând pentru că o modificare care este gândită în context pur circumstanțial nu va face  decât să accentueze problemele regimului nostru constituțional.

Reporter: Se vorbește, domnule profesor, spre exemplu, despre modificarea prerogativelor președintelui. Îmi amintesc că în urmă cu un an și ceva UDMR propunea alegerea șefului statului de către Parlament. Spunea că ar fi o soluție. E pregătită România pentru un președinte mai puternic, foarte puternic sau un premier foarte puternic în detrimentul celeilalte funcții, așa cum se întâmplă în alte state europene pentru Germania și Ungaria?

IS: Deocamdată noi avem un președinte absent, pe domnul Klaus Iohannis. Aceasta este observația cu care aș începe. De vreme ce avem un președinte absent probabil că românii s-ar putea obișnui și cu un președinte ales prin votul Parlamentului, care să fie un președinte non existent.

Rep: Suntem noi, ca societate, pregătiți?

IS:  Este foarte greu. Îmi puneți întrebarea în mod eronat mie. Eu nu sunt purtătorul de cuvânt al poporului român. Nu pot să prezum, să știu ceea ce poporul român dorește. Ceea ce știm este că în trecut electorii acestei țări au fost atașați de ideea alegerii directe a șefului de stat pentru că au socotit că un președinte ales prin vot universal poate acționa ca o contrapondere a majorității de a fi omnipotentă. Ca atare, există în trecut un argument în favoarea atașamentului românilor față de alegerea directă a șefului de stat.

Rep: Dar în acest moment președintele și premierul sunt două figuri foarte importante și oarecum echilibrate pe scena politică din România. Nu ar fi periculos să avem o astfel de funcție foarte puternică, așa cum dădeam exemplul Germaniei sau al Ungariei?

IS: Haideți să separăm lucrurile. În Germania cancelarul este o personalitate care are un profil politic similar cu al unui președinte. Alegerile parlamentare de acolo sunt personalizate și se știe foarte limpede că personalitatea care a candidat în fruntea unui partid va deveni cancelar odată ce camera inferioară îi acordă încrederea. Pe de altă parte, există și moțiunea de cenzură constructivă, care obligă și guvernul și parlamentul să fie extrem de responsabile. Eu nu cred că ne îndreptăm spre un model german. Cred că dacă noi modificăm constituția în sensul parlamentarizării ei ne vom îndrepta spre un regim oligarhic în care aceiași parlamentari, neschimbați, îi vor roti pe cei care le servesc drept intermediari. Vă rog frumos să priviți modul în care se constituie guvernele, mai ales în acest USL2.0 despre care vorbim acum și să vă întrebați dacă noi suntem pe direcția Germaniei sau nu. Mie nu mi se pare că suntem pe direcția Germaniei.

Rep: Sau pe cea a Ungariei dacă e să privim în viitor?

IS: Ungaria este un caz cu totul diferit pentru că noi nu avem un echivalent al lui Viktor Orban.

Rep: Dar ar putea să apară?

IS: Mă îndoiesc pentru că la noi tendința nu este de a construi un Viktor Orban. La noi tendința domnilor Ciolacu și compania este de a pune la îndemâna partidelor pe care le conduc avuția statului, în tăcere, în discreție. Și să se folosească de ea așa cum doresc. Nu au nevoie de autocrație. Au nevoie de o republică parlamentară cu un președinte inexistent, în care premierul nu trebuie să fie puternic, ci trebuie să fie la dispoziția parlamentarilor. Nu Cabinetul se întărește, ci Parlamentul se întărește în această situație.

Rep: Alte schimbări de natură constituțională mai vedeți oportune?

IS: Eu degeaba le văd pentru că eu am același ca și dumneavoastră. Și cu tot regretul, ca și ascultătorii dumneavoastră, noi nu contăm. Noi nu contăm de ani buni de zile. Eu am avut la un moment dat onoare de a conduce o comisie care s-a ocupat cu reforma constituțională. Puteți consulta raportul nostru. A trecut mai multe de un deceniu de atunci. S-a așternut praful timpului peste el. Nimeni nu l-a luat în considerare.

Rep: Rolul cetățenilor ar fi și el unul important în acest context, domnule profesor?

IS: Rolul cetățenilor este acela de a fi spectatori la teatru.

Rep: Dar, ulterior, orice modificare a Constituției ar presupune un referendum?

IS: Da, un referendum.

Rep: La asta mă referam.

IS: Atenție, însă, legile privind referendumul s-au schimbat și cvorumul de participare, dacă nu mă înșel, este mai ușor de atins. Vă rog, să fim foarte prudenți. La ora actuală această coaliție poate să influențeze decisiv România. Ca atare, vom vedea. Mă onorează că îmi puneți întrebările acestea, dar ar trebui să i le puneți domnului Ciolacu. Domnia sa pare că le știe pe toate acum.

Ascultă:

 
Ioan Stanomir, despre modificarea Constituției