Când revizionismul istoric devine o amenințare: cazul Viktor Orbán

Primul lucru care s-ar putea spune despre acest schimb de replici este că n-ar fi trebuit să existe. Ungaria și Croația sunt state membre ale NATO și ale Uniunii Europene. Iar o condiție de bază pentru apartenența la acest club al lumii civilizate este tocmai recunoașterea reciprocă a frontierelor.

Lipsa oricăror pretenții teritoriale este baza proiectului de pace reprezentat de Uniunea Europeană și a garanțiilor de securitate oferite de NATO.

Se pare însă că Viktor Orbán uită tot mai des aceste lucruri.

După cum comentează Bloomberg, el și-a enervat vecinii și în trecut, cu afirmații referitoare la istoria țării, inclusiv atunci când a postat pe Facebook, în 2020, o hartă cu „Ungaria Mare” care includea zone pe care Budapesta le-a pierdut în conformitate cu Tratatul de la Trianon din 1920, în urma prăbușirii imperiului austro-ungar.

De data aceasta, în pline negocieri legate de embargoul petrolier impus Rusiei – idee pe care Budapesta o respinge cu strășnicie – Viktor Orbán a declarat, într-un interviu acordat radoului public ungar că ”aceia care au o mare și porturi sunt capabili să aducă petrol pe petroliere. Dacă nu ni l-ar fi luat, am fi avut și noi un port”.

O retorică nefastă

Nu mai e niciun secret că Viktor Orbán se comportă aproape ca un susținător al lui Vladimir Putin, în contextul agresiunii rusești împotriva Ucrainei.

De asemenea, Viktor Orbán se consideră un protector al comunităților maghiare din afara Ungariei, o atitudine care se aseamănă izbitor cu politica lui Vladimir Putin, a ”lumii ruse”.

Unul dintre pretextele invadării Ucrainei invocate de către Vladimir Putin a fost tocmai protejarea minorității ruse din Ucraina care, chipurile, ar fi subiectul unui ”genocid” din partea autorităților de la Kiev.

Desigur, este de neimaginat o intervenție de acest fel din partea Ungariei, motivată de sprijinirea comunităților maghiare care, chipurile, ar avea de suferit în alte state membre ale Uniunii Europene.

Dacă ar avea motive rezonabile să invoce tratamente incorecte aplicate comunităților maghiare, Budapesta ar putea foarte bine să ridice chestiunea în fața instituțiilor europene.

Mai degrabă, Viktor Orbán vorbește pentru susținătorii săi din Ungaria, pe care-i ține aproape cu discursuri naționaliste și populiste.

Dar invadarea Ucrainei ne servește o lecție de care trebuie să ținem seama: regimurile autoritare, cu lideri care instrumentalizează istoria și lansează discursuri revizioniste, devin factori de instabilitate regională sau globală, după caz. Această retorică își arată până la urmă efectele nefaste, într-un fel sau altul.

În cazul lui Viktor Orban, otrăvește relațiile dintre partenerii europeni, într-un moment în care este nevoie de unitate în fața agresiunii Rusiei.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica