Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Budapesta. Cum va arăta relația președinte-premier

viktor_orban.jpg

Viktor Orban la Budapesta, 3 aprilie 2022
Sursa imaginii: 
AP - Petr David Josek via rfi.fr

Zilele acestea sunt cele ale triumfului pentru Viktor Orbán. Luni a depus oficial jurământul ca prim-ministru, iar sâmbătă a fost învestit noul președinte al țării, fost ministru în guvernul precedent condus de Orbán.  
Dacă Viktor Orbán este un politician arhicunoscut în România, noul președinte al țării cu atât mai puțin. Nu întâmplător, întrucât funcția de președinte al republicii este una protocolară în Ungaria. Cel puțin teoretic.

 

Față de majoritatea țărilor europene, unde președintele este ales în mod direct, prin vot popular, în Ungaria procedurile au fost stabilite în 1990. În vremurile tranziției politice de la dictatura comunistă la structurile democratice, două forțe de opoziție se luptau pentru împărțirea puterii în stat. Rezultatul a fost un compromis prin care puterea executivă era deținută de forțele de dreapta, rămânând ca președintele să fie nominalizat de forțele liberale. Rezultatul alegerilor directe pentru funcția de președinte ar fi fost imprevizibile, de aceea cele două forțe au căzut de acord ca acesta să fie ales de parlament. Primul președinte a devenit astfel fostul scriitor și traducător Árpád Göncz, iar de atunci, președinții sunt aleși de către parlament.
Deși puterea executivă se concentrează în mâinile primului ministru, președintele poate creea probleme guvernului, fiind cel care semnează sau respinge legile adoptate de parlament. Un președinte extrem de incomod pentru guvernul Orbán a fost fostul judecător la Curtea Constituțională, László Sólyom. El a respins mai multe legi ale guvernului Orbán și a formulat și critici publice la adresa cabinetului. Lucrurile au devenit mai simple atunci când Orbán și partidul său, Fidesz au câștigat alegerile cu două treimi. Primul ministru nu a mai lăsat nimic la voia întâmplării, iar președinte a devenit unul din cei mai apropiați colaboratori ai săi, János Áder. El nu a mai formulat nicio critică față de guvern și a semnat toate legile înaintate de Fidesz.
Mandatul lui Áder a expirat încă înaintea alegerilor parlamentare din aprilie, iar Fidesz a nominalizat din nou o persoană loială lui Orbán: ministrul pentru politici sociale, Katalin Novák. Ea devenea astfel prima femeie nominalizată pentru această funcție din 1990, și a fost votată de parlament. Ceremonia de învestire a avut loc sâmbătă.
Față de retorica de până atunci a guvernului Orbán, Novák a avut câteva declarații suprinzătoare în discursul său de învestire. Astfel, ea a condamnat agresiunea Rusiei, atacul armat împotriva unei țări suverane. Apoi, a respins orice încercare de a restabili fosta Uniune Sovietică. "Nu suntem neutri, suntem de partea victimelor nevinovate și a dreptății. Respectăm obligațiile noastre de membri UE și NATO și dacă interesul ne-o va cere, vom spune și nu", a mai spus Novák. Una din primele sale declarații ca președinte a fost că mâine, pe 17 mai va pleca la Varșovia pentru o întâlnire cu președintele Poloniei.
Se pare deci că Viktor Orbán a delegat noului președinte toate sarcinile și luările de poziție de care ar avea nevoie, dar ori nu ar mai fi credibil, ori nu și le mai poate asuma în rolul pe care și l-a format pe plan intern. Una dintre prioritățile sale urgente este restabilirea relațiilor cu Polonia, dar Polonia nu îl mai consideră partenerul care era înainte. Acum, mesagerul păcii pare că va fi Katalin Novák.
Dar există și alte noutăți în anturajul lui Orbán. În noul său guvern au apărut și miniștri noi, ca fostul comisar european Tibor Navracsics. Cooptarea lui indică intenția lui Orbán de a ameliora pe cât posibil relațiile puternic șubrezite cu Comisia Europeană, nu în ultimul rând pentru a recupera cât mai multe fonduri europene blocate în acest moment. Dar ca să nu apară totuși prea multe mesaje pozitive, Orbán l-a păstrat ca ministru de externe pe Péter Szijjártó, care repetă cu fidelitate atacurile verbale ale lui Orbán împotriva organizațiilor europene, și pe Judit Varga ca ministru al justiției, care s-a exprimat de multe ori negativ față de măsurile Comisiei Europene și a Parlamentului European.

 
Balasz Barabas, corespondent RFI la Budapesta