Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Salvând „frăția” maghiaro-polonă. Katalin Novák în vizită de lucru la Varșovia

varsovia.jpg

Palatul prezidențial din Varșovia, acolo unde a fost semnat pactul, la 14 mai 1955
Sursa imaginii: 
Wikipedia

Relațiile polono-maghiare sunt într-o stare de criză nemaivăzută de cel puțin trei decenii. Războiul ucraineano-rus a produs o ruptură majoră între liderii polonezi și Viktor Orbán. Cele două țări sunt la poluri opuse în eforturile de asistență și susținere militară a Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, iar Ungaria se pare că a pierdut sprijinul Poloniei în Uniunea Europeană pe dosare foarte grele, în special deblocarea fondurilor din PNRR. Vizita președintei Ungariei ar avea drept scop încercarea de cimentare a acestor fisuri în relațiile bilaterale.

Vizita președintei Katalin Novák la Varșovia este prima vizită în străinătate de la investirea în funcție pe 14 mai. Alegerea Varșoviei ca primă destinație nu ar fi făcut obiectul vreunei atenții speciale în trecut, deoarece prietenia istorică a celor două state este codificată la nivel de tratate și cutume diplomatice-politice care prevăd chiar și sărbători comune pentru a celebra prietenia polono-maghiară. Dar iată că, în condițiile unei răciri fără precedent a relațiilor dintre Varșovia și Budapesta, vizita de astăzi provoacă multe speculații și lasă loc de interpretări, mai ales că pe 24 martie, în ziua oficială a prieteniei polono-maghiare, Polonia a anulat întâlnirea anuală obligatorie la nivel de președinți. La acel moment președintele Ungariei era încă János Áder, iar surse din presa maghiară (Azonnali.hu) afirmau că președintele Duda nu și-a mai dorit să fie văzut în public în compania fostului președinte ungar.

La aproape două luni distanță întâlnirea are loc într-un final, dar, iată, într-un cadru protocolar diferit și cu un alt președinte. Un detaliu important de protocol este formatul primei vizite a președintei Katalin Novák, și anume încadrarea ca vizită de lucru, și nu vizită oficială așa cum s-ar fi cuvenit în cazul noii președinte a Ungariei aflată la prima sa vizită în străinătate. Încă un indicator informal al distanțării față de oficialii maghiari la vârf poate fi corelat cu relativa ignorare din partea presei poloneze a vizitei președintei Ungariei.

Agendă bilaterală incertă

În capul agendei a stat, desigur, Ucraina, percepția față de care a produs fisuri adânci între Varșovia și Budapesta în ultimele luni. Cele două capitale se află pe poziții diametral opuse în interiorul Uniunii Europene și a NATO, dar și la nivel bilateral în relația cu Ucraina și, totodată, politicile de izolare și sancționare a Rusiei. În timp ce Polonia se poziționează ca un campion absolut al cauzei ucrainene, Ungaria are o politică latent ostilă față de Ucraina, Viktor Orbán afirmând chiar în timpul campaniei electorale că Volodîmîr Zelenski ar fi un ”dușman al Ungariei”. În acest context trebuie notată replica dură a lui Jarosław Kaczyński de acum o lună adresată prietenului Viktor Orbán care afirmase după masacrul din Bucea că ”nu ar fi văzut niciun masacru”. Kaczyńsi i-a răspuns ulterior pe un ton dur că ”dacă Orbán nu vede niciun masacru în Bucea, atunci ar fi cazul să consulte un oculist.” O declarație învăluită într-o anumită aură de ironie, după ce în 2016, de exemplu, Viktor Orbán era nominalizat la forumul economic de la Krynica (sudul-estul Poloniei) ca omul anului în Polonia, iar Kaczyński afirma atunci că ”Orbán este genul de om cu care sunt gata să mă duc la furat cai.”

Așadar, pe fondul acestor fisuri, președinta Ungariei astăzi la Varșovia a încercat să ia pulsul prieteniei polono-maghiare și să mai adune din cioburile lăsate pe fundalul războiului din Ucraina, mai ales că nici formatul Grupului de la Visegrad a cărei președinție este deținută de Ungaria, nu este într-o stare mai funcțională. Budapesta și-ar dori organizarea summit-ului Grupului de la Visegrad în iunie, însă șansele ca acest lucru să se întâmple sunt minime în acest moment. Atât Varșovia, cât și Bratislava sau Praga nu mai văd obiectul unei asemenea reuniuni din punct de vedere politic în primul rând. De la Budapesta sunt așteptate concesii, mai ales în ce privește pachetul al șaselea de sancțiuni și politica securității energetice în Europa în privința căreia Polonia a adoptat poziții fără echivoc în relație cu Rusia.

Și tot în contextul relațiilor cu UE, o altă veste proastă pentru regimul lui Orbán este că, deși anevoios, dar cu pași mici, Varșovia se apropie de momentul unui acord cu Bruxelles-ul în privința deblocării fondurilor în valoare de 36 de mlrd de euro din PNRR. Până nu demult, Varșovia și Budapesta făceau front comun pe acest dosar, susținându-se reciproc. Se pare că pe viitor, Budapesta nu va mai beneficia de acest suport politic al Varșoviei.

Trecând peste aspectul protocolar-politic al vizitei sale, nu e clar dacă președinta Katalin Novák a bifat astăzi vreun succes la Varșovia în afară de introducerea sa ca președintă, deoarece controlul efectiv al politicilor externe se află în mâinile lui Viktor Orbán.

 
Corespondentul RFI la Varsovia, Oktavian Milewski