Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Obiectivul lui Putin? O Ucraină fărâmițată, căzută in semi-anarhie--interviu cu Jack Snyder (II)

snyderjackcolumbiasipa.jpg

Jack Snyder, istoric, politolog, profesor la Universitatea Columbia din New York
Jack Snyder, istoric, politolog, profesor la Universitatea Columbia din New York
Sursa imaginii: 
ColumbiaSIPA

Jack Snyder, istoric și politolog specializat pe relații internaționale, este profesor la Universitatea Columbia din New York. El predă și la Institutul Saltzman De Studii Privind Pacea și Războiul din cadrul prestigioasei universități, iar comentariile sale pe teme de actualitate sunt publicate în ziare de mare circulație și impact precum Washington Post și New York Times. În MITURI IMPERIALE: Politică Internă și Ambiție Internațională, apărută în 1991, el remarca "înclinația" marilor puteri  ale erei industriale de a lua decizii auto-distructive; 14 ani mai târziu, în OPȚIUNEA PENTRU VIOLENȚĂ,  Jack Snyder analiza cauzele belicozității unor democrații emergente, de la Franța revoluționară la Rusia contemporană, iar în anul 2000, în DE LA VOT LA VIOLENȚĂ: Democratizare și Conflict Naționalist, el demonstra că democrația nu este un panaceu, că tranziția către democrație este, în special în state mulți-culturale, presărată cu pericole.

Imperfectă, Ucraina înălțată astăzi la rang de mit, de redută a civilizației și democrației în calea hoardelor venite dinspre est. Până foarte recent, secunde practic la scara istoriei, Ucraina era, politic și economic, în aceeași albie cu agresorul de astăzi, unită cu el de fraternitatea oligarhiei transfrontaliere și trans-morale. Formațiunea politică dominantă a Ucrainei independente a fost, multă vreme, Partidul Regiunilor, aliniat cu Moscova;  președinții epocii pre-Zelensky, cu excepția lui Viktor Iușcenko și Petro Porosenko,  au practicat o politică realistă, sensibilă la prezența incomodă a colosului oriental.  Oligarhii ucrainieni care,  în stil rusesc, au acaparat tezaurul industrial și extractiv al țării și apoi au cumpărat mass-media și sistemul politic, nu s-au sfiit să facă afaceri în Rusia sau să deschidă larg porțile pieței ucrainiene investitorilor din orbita Kremlin-ului. Prin aparatul circulatoriu al comunității profitului influența Kremlin-ului s-a extins asupra instituțiilor statului ucrainian. În 2019, îndată după intrarea în atribuțiuni a președintelui Zelensky, șeful de atunci al Casei Albe, Donald Trump, a încercat să activeze rețele ucrainiene obediente Moscovei pentru a-și compromite rivalul electoral, Joe Biden.  Astăzi, cu excepții rarissime, potentații ucrainieni, sensibili la direcția vântului, se mobilizează în jurul lui Volodimir Zelensky, cel care, practic în preziua invaziei, se pregătea să le taie prin lege privilegiile într-un efort de asanare a vieții politice, culturale și economice. Mâine, cine știe? Balerinii profitului sunt experți în piruete, iar războiul nu schimbă caracterul unei națiuni. Suferința trece, interesele rămân.  Reformatori precum Zelensky sunt un pariu riscant, în special la porțile Orientului.

Jack Snyder:  În 2015, în cadrul unei călătorii cu un grup de universitari americani, am participat la o conferință cu colegi ucrainieni. Ucraina era, în acea perioadă, înecată în corupție. Mulți participanți la conferința de la Kyiv, personalități ale societății civile progresiste, nu erau angajați suficient de ferm în  promovarea de reforme în direcția domniei legii și consolidării normelor democratice.  I-am întrebat de ce nu acționează mai îndrăzneț împotriva oligarhilor aflați atunci la conducerea Ucrainei.  Răspunsul a fost, în esență,  că oligarhii dețin televiziunile, deci au nevoie de ei pentru a răspândi în rândul populației mesajul reformator, a explica de ce reformele sunt necesare.  Le-am spus să nu se aștepte ca Ucraina să devină membră NATO pentru că n-ar fi în interesul alianței militare nord-atlantice să ofere prin tratat garanții unei țări care nu este un partener solid.

Reporter:  Cum au evoluat lucrurile de atunci încoace? A avut efect acel avertisment?

Jack Snyder:  În anii ce au urmat, s-a produs în Ucraina o schimbare frapantă, parțial datorită venirii la putere a  președintelui Zelensky dar și din cauză că Rusia a început să fie văzută ca ineficientă, iliberală, coercitivă, coruptă. Ucrainienii au decis că reformele trebuie luate mult mai în serios, fiind singura cale de a se alătur Vestului, singura opțiune pentru a-și proteja societatea de presiunea rusească și efectul coroziv al corupției interne. Reformele au fost derulate mult mai rapid decât ne așteptam eu și colegii mei în timpul călătoriei din 2015. 

Reporter:  Mai e posibilă o rezolvare pașnică a conflictului, când lideri americani, și alții din tabăra vechilor democrații, vorbesc despre "ajutorarea Ucrainei până la victoria finală"? Ce ar fi necesar, ce convergență de factori?

Jack Snyder:  Un sfârșit negociat e fără îndoială posibil. Este perfect imaginabil un scenariu în care Rusia are efective pe poziții consolidate  în Crimea, Donbas, poate Kherson în sud, dar suferă din cauza sancțiunilor, are pierderi umane foarte mari,  în vreme ce Ucraina repurteaza succese tactice.  Ar fi o conjunctură care l-ar putea convinge pe Putin că în interesul stabilității și economiei țării sale trebuie să negocieze o înțelegere care să pună capăt luptelor și să fie acceptabilă pentru Ucraina.

Reporter:  Ce ar  putea accepta Ucraina?

Jack Snyder:  Acceptabil pentru Ucraina ar putea fi un plebiscit în Donețk, Luhansk, poate chiar Crimea, unde Rusia ar avea toate șansele să câștige. Rusia ar putea accepta observatori ONU la un astfel de referendum, pentru a garanta ucrainienilor că votul este liber și corect. Ar putea fi un acord bun pentru ambele părți, just și corect procedural, în conformitate cu principiile auto-determinării naționale.

Reporter:   Ce-i rezervă viitorul Ucrainei martirizate? Ce va însemna această experiență tragică?

Jack  Snyder:  Dacă-i pace și Ukraina își păstrează suveranitatea deplină asupra unei vaste majorități a teritoriului său, cred că va fi impulsul decisiv în direcția reformelor și a unei economii orientate hotărât către Vest. Dacă însă deznodământul militar nu-i suficient de clar ci amestecat, cu unele zone sub control rusesc,  altele  sub controlul unor grupări locale sprijinite de Rusia, iar economia țării  continuă să fie obstrucționată de pildă pentru că Rusia menține blocada coastei sudice,  atunci ar crește riscul ca Ucraina să cadă într-o stare de semi-anarhie.  Ar fi, pentru Putin, deznodământul ideal: o Ucraină instabilă și neatrăgătoare ca parteneră pentru NATO și Uniunea Europeană. Cred că asta și vroia Puțin de la bun început. Rămâne de văzut dacă militarmente poate să atingă acest obiectiv.

 
Jack Snyder intervievat de Radu Tudor, corespondent RFI în SUA