Starea de urgență din Ungaria: guvernul se luptă cu deficitul, mai puțin cu efectele războiului

Din septembrie anul trecut, inflația a început să crească simțitor în Ungaria. Banca națională a majorat dobânda de referință, dar fără efecte considerabile. Guvernul a luat în serie mai multe măsuri, ca plafonarea prețului carburanților și a unor alimente de bază. Acestea nu au fost suficiente, în ianuarie inflația a crescut la 7,9%, peste așteptările analiștilor.

În paralel se apropiau alegerile parlamentare, iar guvernul a deschis robinetul electoral, cea mai spectaculoasă măsură fiind returnarea integrală a impozitului pe venit pentru familiile cu copii. Măsura a fost motivată prin creșterea economică de peste 5%, Viktor Orban spunând în repetate rânduri că această creștere în sine permite renunțarea la impozitul pe venit al persoanelor particulare.

În februarie toți cei eligibili au primit banii de la oficiul de impozite. Tot în februarie a început războiul din Ucraina, iar în paralel, inflația continua să crească și trecea de 8%. Nici în acest moment guvernul Orban nu a luat măsuri de redresare a deficitului, în ciuda atenționărilor analiștilor și chiar a Băncii Naționale Ungare, conduse de un apropiat al primului ministru, fostul  ministru al economiei, Gyorgy Matolcsy.

A trecut februarie și aprilie, Fidesz a câștigat detașat alegerile, fără să amintească probleme economice, nici că sancțiunile adoptate de UE împotriva Rusiei ar reprezenta o problemă economică pentru Ungaria. Dimpotrivă, și Orban, și ministrul de externe Peter Szijjarto repetau că Ungaria sprijină sancțiunile.

A venit luna mai, a treia după începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Noul președinte al țării, fost ministru în guvernul Orban, a fost învestit și imediat, a semnat modificarea Constituției care acordă guvernului atribuții speciale în cazul unul război în zonă.

A doua zi, Viktor Orban anunța, cu mânecile suflecate, stare de urgență provocată de războiul din Ucraina. Inflația, prețurile energiei în creștere și politica Bruxelles-ului au dus la creșteri ale prețurilor care fac necesare măsuri speciale pentru subvenționare prețului la utilități pentru populație dar și dezvoltarea armatei, a explicat Orban.

A doua zi, miniștrii noului cabinet detaliau măsurile. Astlfel, mai multe sectoare economice vor fi obligate să plătească impozit suplimentar, respectiv: băncile, asiguratorii, companiile de energie, firmele comerciale, firmele telecom, companiile aeriene, companiile farmaceutice și în fine, presa va plăti impozit după publicitate.

Deși anunțul s-a făcut în luna mai, noile impozite vor fi calculate și colectate pe tot anul 2022. Încasările, în total cca 2 miliarde de euro se vor face și anul viitor.

Nu s-a specificat dacă ele se vor limita doar la acești doi ani sau există posibilitate de prelungire. Miniștrii nu au putut garanta nici faptul că firmele nu vor transfera noul impozit către consumatori, prin majorarea prețurilor. Ceea ce va însemna un nou val de inflație, care în aprilie a ajuns deja la 9,5% față de anul trecut.

Măsurile anunțate nu au deci legătură nici cu Bruxelles-ul, nici cu războiul din Ucraina, ci cu o gestionare greșită a deficitului bugetar de către guvernul Orban, care a așteptat până în luna mai, după alegeri, să ia măsurile necesare. Și pe care se ferește să le numească măsuri de austeritate.