Șefii de Parlament ai statelor baltice și nordice, la Chișinău:”Susținem ferm parcursul european al R.Moldova”

După o pauză de opt ani, atunci când a avut loc în premieră o astfel de reuniune, asistăm la o vizită istorică, îndeosebi în contextul regional în care ne aflăm de trei luni, spune președintele Legislativului, Igor Grosu. Reuniunea, un format regional de cooperare, întrunește opt state - Lituania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Norvegia și Suedia. ”Două evenimente marchează astăzi destinul Republicii Moldova și viața cetățenilor noștri. Pe de-o parte, avem un război neprovocat și neîntemeiat la hotar, care creează riscuri de securitate și afectează perspectivele de creștere economică. Pe de altă parte, Moldova a depus cererea de aderare la UE și vede integrarea europeană drept un obiectiv național. Vizita de astăzi vine să încurajeze atât autoritățile, cât și cetățenii, într-un context în care avem nevoie să fim mai uniți și mai eficienți ca niciodată”. 

Președintele Parlamentului le-a cerut ajutor oficialilor străini, în condițiile în care R.Moldova este afectată mult de războiul din țara vecină, Moldova fiind deja lovită crunt de efectele pandemiei și de creșterea prețurilor la produse și resurse energetice. ”Provocările sunt multiple, încercările de destabilizare la fel, iar orice mic sprijin este important pentru ca Moldova să se consolideze democratic și economic, așa cum au făcut țările din estul Europei, în anii 1990 și 2000. Astfel, ca să dau doar un exemplu, deschiderea piețelor țărilor pe care le reprezentați pentru produsele moldovenești ar fi un ajutor direct și clar pentru antreprenorii noștri. Un asemenea gest va constitui un sprijin foarte apreciat și salvator pentru producătorii moldoveni, într-un moment în care investițiile străine ocolesc regiunea din cauza războiului”. 

Iar în ceea ce privește escaladarea situației în R.Moldova, Igor Grosu susține că ”din analizele pe care le avem, nu vedem un pericol iminent pentru R.Moldova. ”Am discutat cu omologii despre provocările și consecințele războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, despre prioritățile agendei comune și despre aspirațiile europene ale țării noastre. Din prima zi, Moldova a condamnat ferm războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei, un război pentru care nu există nicio justificare. Am pledat pentru restabilirea păcii, iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. Peste 450 de mii de refugiați au trecut prin Moldova, de la 24 februarie. Aproape 90 de mii rămân și acum în Republica Moldova - și jumătate dintre ei sunt copii și femei”.

Referindu-se la parcursul european al R.Moldova, Igor Grosu afirmă că ne dorim să aderăm la Uniunea Europeană și vom continua demersul nostru ”cu demnitate și fermitate. Integrarea europeană este proiectul de țară al R.Moldova”. ”Drumul începe totuși cu un pas, așa că sper să fiți alături de noi în acest prim pas esențial care este dobândirea statutului de stat candidat. Ar fi un imens semnal de încredere și o motivație suplimentară pentru stat și cetățeni, o veste bună atât de mult așteptată”.

De partea sa, președinta Seimasului Republicii Lituania, Viktorija Čmilytė-Nielsen, a menționat că Lituania și-a exprimat permanent susținerea pentru aderarea Republicii Moldova la UE, pentru reformele începute, menționând că ”nu există niciun dubiu că Moldova are nevoie și merită susținerea internațională”. ”Cred că această vizită va fi ca un impact pentru mai multe țări să se angajeze în susținerea Republicii Moldova în diverse domenii de cooperare reciprocă. Asistența ar trebui să fie largă și să acopere aspecte economice, politice, sociale. Reformele începute vor ajuta Moldova să se apropie și mai mult de obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, va fi un factor crucial în procesul de luare a deciziilor din partea UE”, a menționat președinta Seimasului Lituaniei.

Iar președintele Riksdagului Regatului Suediei, Andreas Norlén, s-a referit la faptul că vizita are loc în timpuri cruciale pentru istoria europeană, menționând că Suedia susține integritatea teritorială a Moldovei, fapt care a devenit și mai important în urma agresiunii rusești în Ucraina. ”Foarte multe familii din Moldova și-au deschis casele pentru refugiații ucraineni, arătând umanitate și solidaritate, ceea ce este un lucru admirabil. Ambiția europeană a Moldovei, ambiția de a deveni parte a națiunilor democratice din Europa creează o speranță de viitor pentru cetățenii Republicii Moldova și o speranță chiar și pentru continentul nostru”, a spus speakerul Suediei.

Președintele Parlamentului Finlandei, Matti Vanhanen, a urat succes Moldovei în parcursul european.”Asta arată două lucruri: că vă vedeți în viitor locul în UE și că doriți să faceți toate aceste reforme, să vă transformați și să armonizați legislația. Este un mesaj important pentru toți. Nu va fi ușor, va fi nevoie de muncă foarte grea, dar care este necesară”, a spus președintele Parlamentului finlandez.

În acelați timp, șefii de Legislativ au condamnat ferm agresiunea militară nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei și au exprimat sprijinul necondiționat față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Tot marți, șefii de Parlament din statele baltice și nordice au plantat puieți de tuia în scuarul din fața Legislativului.

Sursa imaginii: 

Parlamentul R.Moldova

Evenimentul a avut loc în marja vizitei oficiale comune a celor opt șefi de Parlament la Chișinău, dar și în contextul Săptămânii Verzi Europene, care se desfășoară în perioada 30 mai – 5 iunie 2022.