Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Boris Johnson, începutul sfârșitului? (analiză France24)

boris_johnson.png

Premierul Boris Johnson împreună cu secretarul său, Martin Reynolds, acuzat că ar fi trimis invitații la o petrecere organizată în Downing Street în mai 2020, în timpul restricțiilor impuse de pandemie
Sursa imaginii: 
Justin Tallis / AFP via rfi.fr

Boris Johnson,  huiduit la jubileul de platină al Elisabetei a II-a weekendul trecut, a ieșit victorios luni seară în urma moțiunii de neîncredere inițiată  împotriva lui de 54 de parlamentari conservatori. Însă mulți analiști estimează că tocmai acest vot înseamnă începutul sfârșitului pentru locatarul din Downing Street nr 10, comentează France24.

John Dryden, unul dintre marii poeți ai Renașterii engleze, a scris: "Chiar și învingătorii, sunt uneori învinși de propriile lor victorii". Ar putea fi și cazul lui Boris Johnson.

După ce a ieșit victorios din votul de neîncredere inițiat luni, 6 iunie, de 54 de deputați conservatori, premierul britanic, afectat de scandalul Partygate, trece totuși prin cea mai mare criză din mandatul său.

De la începuturile sale ca jurnalist la Daily Telegraph, pentru care scria articole pline de umor și adesea înșelătoare despre Bruxelles, până la finalizarea Brexitului, ascensiunea rapidă a premierului britanic s-a datorat personalității sale debordante, asociată cu ascensiunea inexorabilă a conservatorilor pro-Brexit. Însă, de când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană în ianuarie 2020, mandatul premierului a fost marcat de gafe și scandaluri.

Din punct de vedere politic, popularitatea lui Boris Johnson a atins apogeul la alegerile generale din decembrie 2019, când conservatorii au câștigat un număr record de mandate, nemaiîntâlnit de la valul ”thatcherist” din 1987. Potrivit revistei Parliamentary Affairs, trei factori ar putea explica în acest caz această victorie istorică a conservatorilor, în pofida celor nouă ani la putere: "Boris, Brexit și Corbyn". 

Dar astăzi, Brexitul nu mai conduce politica britanică, iar Jeremy Corbyn a fost îndepărtat din Partidul Laburist. Victoria răsunătoare a lui Boris Johnson în 2019 a însemnat și dispariția ambilor factori. Dintre cele trei atuuri ale sale, singurul lucru care îi rămâne premierului este popularitatea, acum serios diminuată de la izbucnirea "Partygate".

"Un moment uluitor"

De la publicarea, la sfârșitul lunii mai, a raportului incriminator privind organizarea unor petreceri de către Boris Johnson și echipa sa, cu încălcarea restricțiilor de combatere a Covid-19, sondajele de opinie sugerează că majoritatea electoratului britanic dorește ca el să demisioneze. Cele două festivități de adio organizate pe Downing Street în ajunul funeraliilor prințului Philip, în aprilie 2021, au fost deosebit de scandaloase: imaginile cu regina stând singură la funeraliile soțului ei au simbolizat rigoarea izolării impuse în Regatul Unit în timpul pandemiei.  

Mai recent, jubileul de platină a oferit o demonstrație clară a contrastului dintre respectul pe care poporul britanic îl are pentru șeful statului și disprețul pe care îl are pentru șeful guvernului. Când Boris Johnson a sosit sâmbătă la Catedrala St Paul pentru a participa la slujba în onoarea celor 70 de ani de domnie a reginei, mulțimea l-a întâmpinat cu huiduieli. 

O astfel de scenă este un "moment uluitor în politica britanică", spune Jonathan Tonge, profesor de politică la Universitatea din Liverpool. "Aceasta arată în ce măsură a devenit Boris Johnson un jolly joker electoral. Dacă acele 54 de scrisori [prin care se cerea moțiunea de cenzură] nu fuseseră deja trimise, cu siguranță au fost trimise imediat după aceea". 

Conservatorii vor descoperi în curând cât de mult a devenit Boris Johnson un obstacol electoral. Un sondaj de opinie făcut de Sunday Times prevede o înfrângere drastică a conservatorilor în fața laburiștilor în alegerile parțiale din 23 iunie din Wakefield, în apropiere de Leeds, în nordul Angliei. Se așteaptă ca voturile conservatorilor să scadă, în special în rândul foștilor pro-Laburiști care au devenit conservatori în ultimii 20 de ani, până la punctul în care aceștia au devenit indispensabili pentru baza electorală a conservatorilor.

Abilitate, nu ideologie

În astfel de circumstanțe, se știe că conservatorii sunt necruțători cu liderii lor. În 1990, de exemplu, parlamentarii conservatori au fost cei care au înlăturat-o pe Margareth Thatcher, considerând că aceasta a stat prea mult timp în Downing Street pentru a fi realeasă. 

În plus față de aceste calcule pur electorale, conservatorii au fost întotdeauna dornici să apară ca lideri competenți pentru a atrage electorat, dincolo de baza lor ideologică. Partygate este deosebit de grav pentru Boris Johnson în această privință, notează Jonathan Tonge. "Aceasta nu este o bătălie ideologică. Johnson nu a fost niciodată un ideolog. Singura sa viziune ideologică a fost aceea de a face bine Brexitul, pentru că a simțit că erau condițiile prielnice. Este vorba de abilitate, de spirit de stat, de victorii electorale - dar acum este discreditat și nu pare să mai fie capabil să câștige alegeri, ceea ce e o mare problemă". 

Mulți observatori au sesizat o lipsă de disciplină în rândul parlamentarilor conservatori după primele victorii ale lui Boris Johnson. Popularitatea sa s-a prăbușit atunci când a amânat impunerea măsurilor de izolare în 2020 și, în continuare, anul acesta, când a respins un manifest conservator care cerea creșterea contribuțiilor la asigurările naționale, pe măsură ce criza costului vieții se intensifica. Dar Partygate a fost cel care a schimbat cu adevărat situația și a trezit instinctul de supraviețuire al conservatorilor. 

"Atunci când laburiștii conduceau în sondaje, și niciodată cu mult, parlamentarii dezamăgiți de Boris Johnson erau încă pregătiți să-i acorde un oarecare credit", spune Tim Bale, profesor de politică la Universitatea Queen Mary din Londra. "Dar în ultimele săptămâni, sub presiunea Partygate și a crizei costului vieții, sondajele au arătat că nu va mai putea salva suficiente locuri la următoarele alegeri pentru a-i convinge pe parlamentarii conservatori să-l susțină în continuare." 

"O presiune fără precedent"

Boris Johnson păstrează totuși sprijinul cabinetului său. Unii dintre cei mai importanți miniștri ai săi (și potențiali succesori), cum ar fi ministrul de externe Liz Truss, și-au exprimat cel mai puternic sprijin. Cel mai proeminent ministru care a rupt rândurile a fost John Penrose, "campionul anticorupție" al lui Johnson, un nume necunoscut publicului larg. 

Dar chiar dacă Boris Johnson a obținut luni numărul necesar de voturi pentru a rămâne la putere, 148 de deputați conservatori (din 359 de votanți) au votat împotriva sa. Iar exemplele din trecut sugerează că voturile de neîncredere reflectă probleme care, în cele din urmă, duc la demisia prim-miniștrilor.

Împotmolită în Brexit, Theresa May obținuse majoritatea voturilor deputaților conservatori în cadrul unei moțiuni de cenzură în 2018, dar a fost forțată să demisioneze la mai puțin de un an mai târziu. 

"În trecut, întotdeauna a fost așa.... [Boris Johnson] este sub mai multă presiune decât oricine altcineva", spune Jonathan Tonge.

 

Articolul France24 integral aici

Traducere de Vrabii Nadina