Duda în turneu european de susținere a Ucrainei

Turneul celor doi președinți ai Poloniei și Slovaciei fusese anunțat încă din timpul precedentei vizite a lui Andrzej Duda la Kyiv, cu două săptămâni în urmă. Însă testul pozitiv la Covid de ieri a președintei Zuzana Čaputová a schimbat, evident, formatul. Ofensiva diplomatică a lui A. Duda a început ieri seara și are în capul agendei promovarea perspectivei de stat candidat al Ucrainei la Uniunea Europeană. La Braga, în timpul întâlnirii cu președintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa, cei doi au avut ca principal subiect de discuții statutul de candidat al Ucrainei și sporirea șanselor ca acest statut să fie obținut la Consiliul European din 23-24 iunie.

Duda este în vizită în acele capitale în care are speranța că va obține un plus de susținere pentru eforturile diplomatice sporite depuse în aceste săptămâni atât public, cât și în culisele diplomației europene. Este un răspuns la reținerea manifestată indirect, dar și în mod public uneori  la Paris, Berlin și Haga față de obținerea statutului de candidat al Ucrainei. Din câte s-a lăsat să se înțeleagă dinspre administrația lui Duda, în următoarele două săptămâni turneul președintelui polonez va continua și în alte capitale europene ceva mai puțin entuziasmate de statutul de candidat al Ucrainei.

Criza globală a grânelor din cauza războiului 

Totodată, agenda lui Duda nu este dominată doar de subiectul statutului de stat candidat al Ucrainei. Celălalt mare subiect este diminuarea efectelor crizei alimentare în care este aruncată o bună parte a lumii în aceste luni din cauza blocării porturilor ucrainene din Marea Neagră de către Rusia, porturi prin care se exportă grâne, ulei și alte produse alimentare neprocesate. La precedentul Consiliu European acest subiect a stat sus pe agendă, însă o soluție chiar și parțială pentru o problemă atât de complexă nu poate fi obținută în timp scurt.

În prezent, având în vedere capacitatea logistică și de transport relativ limitată, Polonia poate ajuta Ucraina cu tranzitarea prin sistemul său feroviar și porturile de la Marea Baltică doar în proporție de cel mult 10% față de întreaga cantitate de grâne depozitată în silozurile din Ucraina. Ori, această cantitate, ce așteaptă să ajungă urgent în țările din Africa și Asia, se ridică la acest moment la 22 de mln de tone, iar sezonul secerișului care începe la 1 iulie în Ucraina va tripla această cantitate de grâu la peste 60 de mln de tone.

Sistemul de transport feroviar și portuar al Poloniei, de exemplu, prin porturile Gdynia și Gdańsk, poate în cel mai bun caz să permită tranzitarea a cel mult 1.5 mln de tone lunar. La Marea Baltică în acest moment ar mai fi disponibil și portul Klaipeda în Lituania pentru grânele din Ucraina, dar și în acest caz dependența de capacitatea feroviară a Poloniei de conectare cu Ucraina este elementară. Se presupune că o anumită cantitate, și ea redusă, va tranzita prin România spre Constanța, sau Slovacia și Ungaria, și mai departe spre porturile din Marea Adriatică. Însă acestea rămân soluții cu impact redus și mai degrabă paliativ față de dimensiunile reale ale problemei. E necesar un efort la nivel continental pentru a găsi o soluție logistică la această mare problemă, globală deja, de securitate alimentară.

Pe acest fundal, președintele Poloniei și-a propus în aceste zile aducerea în prim plan în cancelariile europene a problemelor de securitate în lanț ce vor fi provocate de această criză dacă nu va fi identificată o soluție în timp util. Ceea ce dă dureri de cap la Varșovia, dar și în statele sudice ale Uniunii Europene, este perspectiva unui nou val al migrației din Africa și Orientul Mijlociu mai ales pe fondul foametei ce poate fi cauzată de războiul din Ucraina.

Astfel, atât Portugalia cât și Italia ar avea o mai bună înțelegere a gravității problemei inclusiv datorită intereselor celor două state europene în anumite state Africane care vor fi afectate de criza grânelor în primă linie. Atât statele Africii de Nord, cât și state din Africa Subsahariană cu care Portugalia și Italia au relații apropiate, ar putea fi afectate de foamete în următoarele luni și în consecință pot deveni din nou generatoare de migrație spontană spre Europa. Originea acestei probleme este războiul din Ucraina, iar Varșovia vrea ca acest lucru să fie bine înțeles în cancelariile europene.