Aderarea Ucrainei și R. Moldova: voința cetățenilor europeni versus voința guvernelor

parlament_european.jpg

Sala de plen a Parlamentului European, Strasbourg, Franța
Sursa imaginii: 
Facebook / European Parliament

Două importante rezoluții au fost votate joi în Parlamentul European. Legislativul a adoptat o rezoluție prin care solicită Consiliului European să convină asupra începerii procesului de revizuire a tratatelor UE, în conformitate cu rezultatele Conferinței pentru Viitorul Europei.

Printre altele, se are în vedere renunțarea la principiul unanimității în Consiliul European, acordarea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlament și întărirea protejării valorilor fundamentale ale Uniunii.

O altă rezoluție se referă la recunoașterea candidaturii la aderare pentru Ucraina și Republica Moldova.

Deschiderile sunt într-adevăr remarcabile, dar trebuie spus că, până la niște eventuale decizii, drumul este încă lung și plin de obstacole.

Atât în privința revizuirii tratatelor cât și în cea a aderării Ucrainei și Moldovei există numeroase rezerve formulate de diferite state membre. România, de exemplu, se numără printre cele 13 state care sunt sceptice cu privire la modificarea Tratatelor. Alte state încă se mai gândesc dacă trebuie să fie deschisă ușa pentru Moldova și Ucraina.

Și aici apare una dintre problemele fundamentale ale Uniunii Europene.

Deciziile sunt luate în comun de Parlament, ca reprezentant al cetățenilor și de statele membre, ca părți constitutive ale Uniunii. Aceasta face din această construcție ceva unic în lume dar și o entitate greu de gestionat.

Cele două rezoluții au fost votate cu largi majorități, deci putem spune că reprezintă voința cetățenilor Uniunii Europene. Totuși, unele state se pot opune și nu odată ne-am aflat în situația în care un guvern care reprezintă cinci sau zece milioane de cetățeni să-i ia prizonieri pe restul de 450 de milioane.

Sigur, aceasta arată că orice țară, oricât de mică, deține, în realitate, o putere extraordinară de influență în cadrul Uniunii – la care nici n-ar putea visa dacă s-ar afla în afară. Pe de altă parte, există pericolul unui șantaj al minorității.

Și problema devine cu atât mai complicată cu cât, adeseori, aceiași lideri naționali participă direct la deciziile din cadrul Uniunii după care, odată ajunși acasă, se plâng că acestea au fost impuse de la Bruxelles.

O clarificare a modului în care funcționează Uniunea este imperios necesară. Doar că tot liderii naționali sunt chemați să o ofere.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 10 iunie 2022