Creează războiul din Ucraina o nouă ordine mondială? (analiză RFI)

„Nu este înțelept să se ia o poziție contradictorie față de doi adversari în așa fel încât să îi pună față în față”, potrivit celui mai experimentat diplomat din lume, Herny Kissinger, vorbind despre relațiile dintre Occident, China și Rusia, în timpul unui interviu pentru Financial Times, pe 7 mai, cu câteva săptămâni înainte de a împlini 99 de ani.

Kissinger a fost unul dintre inițiatorii apropierii relației dintre Washington și China în 1972, când, în mijlocul Războiului Rece, a călătorit cu Richard Nixon, pe atunci președinte al SUA, în China, pentru o întâlnire diplomatică ce a schimbat peisajul politic mondial.

Beijing și Washington au stabilit relații diplomatice în 1979, când China a ajutat SUA să spioneze mișcări trupelor sovietice, alianța ducând în cele din urmă la destrămarea Uniunii Sovietice și la sfârșitul Războiului Rece.

Însă, în romanul lui George Orwell din 1984, alianțele mondiale s-au schimbat. La 40 de ani după ce SUA și China s-au aliat împotriva Moscovei, acum Moscova și Beijing sunt cele care se aliază împotriva SUA.

Soldați ai Armatei Populare de Eliberare (APE) stând în fața unui ecran imens în timp ce președintele Chinei, Xi Jingping vorbește la parada militară pentru comemorarea celei de a 70-a aniversări de la întemeierea Republici Populare Chineze, de ziua sa națională, în Beijing, China, pe 1 octombrie 2019.

Sursa imaginii: 

Jason Lee / Reuters via RFI

Pe 15 iunie, președintele Chinei, Xi Jingping a întreținut o conversație telefonică cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, unde a pus accentul pe „impulsul bun de dezvoltare” dintre țări.

Agenția oficială de știri din China, Xinhua, a evitat să menționeze sancțiunile Occidentului impuse fie împotriva Rusiei, fie a Chinei, însă a dat dovadă de un angajament puternic față de sprijinul economic reciproc.

Între timp, întreprinderile chineze și ruse domină cea de a 25-a ediție a Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (Davos-ul Rusiei), deși majoritatea firmelor occidentale evită evenimentul.

Potrivit Global Times, afacerile din ambele țări au țintesc „atingerea obiectivului de 200 miliarde de dolari din comerț până în 2024.”

Financial Times, numește Forumul de la St. Petersburg în reportajele sale „un exercițiu de întărire a moralului”, în care delegațiile multinaționalelor Occidentale importante au fost înlocuite de cele ale Cubei, Venezuelei și de Talibanul din Afghanistan.

Tratatul de Securitate

Și în timp ce Rusia tot încearcă să integreze regiunea Donbas din Ucraina în teritoriul său, China își extinde în mod activ alianțele de securitate din Pacific.

În aprilie a semnat un tratat cu Insulele Solomon. Un alt tratat mai complex cu opt națiuni din Pacific a fost respins, însă Beijing continuă să lupte din greu pentru el.

Între timp, pe 17 iunie, Xinhua a raportat în mod oficial că Marina chineză a finalizat construcția celui de al treilea portavion, Fujian, cu o dimensiune de 320 m, făcut după modelul USS Gerlad Ford, al marinei americane, în prezent cel mai mare și cel mai modern portavion din lume.

Nici pe departe suficient pentru a fi la nivelul marinei americane, dar „reprezintă următorul pas important în explorarea unor noi capacități și dobândirea unei mai mari experiențe în anii ce vor urma”, este citat de Naval News, Andreas Rupprecht, expert în apărare și autor al mai multor cărți despre armata chineză.

În același timp, site-ul web al televiziunii japoneze, NHK, a anunțat că 7 nave rusești de război și două chineze au fost văzute pe oceanul Pacific în afara Pefecturii Chiba, în apropiere de Tokyo.

China și Rusia fac exerciții navale și militare comune în mod regulat.

Alianța occidentală se consolidează

Comisia Europeană a trimis recent un semnal puternic de solidaritate cu Ucraina, în momentul în care Bruxelles a susținut cererea Kievului pentru obținerea statului de candidat al UE, chiar când Rusia a bombardat principalele orașe ucrainene și a suspendat furnizarea de gaz în Occident.

Declarația a fost făcută imediat după ce liderii UE, Emmanuel Macron (Franța), Olaf Scholz (Germania) și Mario Draghi (Italia) au vizitat Kievul și s-au întâlnit cu liderul Ucrainei, Volodymyr Zelensky.

Ucraina va fi de asemenea, în capul de listă al agendei de la ultima întâlnire a Consiliului UE, prezidată de Franța, între 23 și 24 iunie, înainte ca președinția rotativă să revină Republicii Cehe de la 1 iulie.

Cu suportul Comisiei Europene, Ucraina ar putea fi adăugată acum în lista țărilor care concurează pentru titulatura de membru al UE chiar de săptămâna aceasta, când liderii statelor membre se întâlnesc la summitul de la Bruxelles.

NATO, a cărei extindere spre vest împărțită în cinci etape, din 1990, reprezintă unul dintre motivele principale menționate de Putin pentru invadarea Ucrainei, pare de asemenea, mai unificată după ce și-a pierdut din importanță când fostul președinte al Americii, Donald Trump, a i-a pus la îndoială utilizarea și președintele Franței, Emmanuel Macron a descris-o ca fiind „lipsită de neuroni”.

Ca reacție față de invazia rusească, statele neutre ale UE, Suedia și Finlanda, insistă acum să se alăture alianței.

Într-o consolidare paralelă, Australia, Regatul Unit și SUA au lansat alianța strategică, Aukus, în timp ce Australia, SUA, India și Japonia colaborează din ce în ce mai mult în formatul Dialogului Cvadrilateral sau Quad.

Atât Aukus și Quad sunt concepute să conțină extinderea vizibilă a Chinei, dar și să contribuie la o ordine mondială din ce în ce mai polarizată.

Traducere și adaptare de Ștefania Rotaru de pe pagina din limba engleză a RFI