”Acasă în Europa!”, georgienii ies iarăși în stradă

Anunțul din săptămâna trecută a președintei Comisiei Europene cu privire la recomandarea de a acorda statutul de stat candidat Ucrainei și R. Moldova, și doar în perspectivă și în mod condiționat pentru Georgia, a produs un șoc la nivelul întregii societăți georgiene. Deși formal încă nu se știe dacă Georgia nu va obține statutul de stat candidat, atât recomandările Ursulei von der Leyen, cât și declarațiile de astăzi ale lui Charles Michel nu prea lasă spațiu de interpretare. Georgia va rămâne cu cel puțin un pas în urmă în comparație cu Ucraina și R. Moldova ca rezultat al deciziei Consiliului European din această săptămână.

Trădarea visului (european) de către "Visul Georgian"

Cu mai mult de un deceniu în urmă atunci când Georgia, împreună cu alte state din Vecinătatea Estică, începea parcursul de instituționalizare aprofundată a relațiilor cu Uniunea Europeană, reflectat mai târziu în semnarea Acordului de Asociere și a aderării la Zona Aprofundată și Cuprinzătoare de Liber Schimb cu UE, mulți o considerau ca fiind lider în producerea de reforme și europenizare per ansamblu. Georgia era clasată ca lider absolut în practic orice indice internațional ce evalua libertatea de exprimare, calitatea democrației, percepția corupției, libertatea de a face afaceri, încrederea în instituțiile de securitate internă și poliție și multe altele.

Dar odată ce în octombrie 2012 puterea a fost preluată de partidul lui Bidzina Ivanișvili, partid numit ”Visul Georgian”, Georgia a pășit treptat spre oligarhizare, capturare a statului de către un miliardar cu viziuni ascuns pro-ruse sau de acomodare a Rusiei și o traiectorie haotică în relație cu Uniunea Europeană. Pe măsură ce regimul controlat adesea din culise de miliardarul Ivanișvili s-a consolidat, Georgia a pierdut mult din elanul pro-european de altădată. Crizele social-politice ale ultimilor ani au fost consecințe previzibile ale parcursului deraiat al Georgiei din ultimul deceniu.

Începând cu joia trecută, când au fost publicate rapoartele de recomandare ale celor trei țări pentru statutul de stat candidat, Georgia nu mai este inclusă în același coș valoric cu Ucraina și R. Moldova. Raportul pe Georgia nu este cu mult diferit de cel ce evaluează R. Moldova, însă există cel puțin o diferență esențială – Georgia a pierdut foarte mult la capitolul libertăților fundamentale și a transparenței în spațiul mediatic. Pe lângă aceasta, polarizarea societății georgiene din cauza capturării oligarhice a statului a avut un impact negativ asupra sistemului politic conform raportului Comisiei Europene. Recomandarea Comisiei este ca Georgia să primească statutul de candidată doar atunci când va soluționa aceste probleme sistemice.

O conspirație rusească? De ce nu?!

Ce înseamnă în practică acest lucru? Pentru georgieni înseamnă că cel puțin în următorii doi ani Georgia nu va putea obține statutul mult râvnit de stat candidat, deoarece partidul ”Visul Georgian” al oligarhului Ivanișvili, care a împins Georgia în situația actuală mai are încă cel puțin doi ani de mandat și, din declarațiile liderilor georgieni de la putere, nu intenționează să producă reformele necesare. La mai puțin de o zi de la recomandările Comisiei Europene, prim-ministrul Irakli Garibașvili a declarat pe un ton arogant că ”nu invidiază Ucraina și Moldova” fiindcă cele două state au obținut recomandări pozitive doar ”datorită războiului din Ucraina” și că statutul de candidat la UE ”le-ar putea împinge și mai mult spre război cu Rusia”. 

În acest moment partidul ”Visul Georgian” încearcă să prevină impactul negativ al deciziei ce va fi luată în unanimitate la Consiliul European de joi, prin promovarea narativului conform căruia UE și Occidentul per ansamblu ar încerca să implice Georgia într-o confruntare cu Rusia, de aceea ne-obținerea statutului de țară candidată la UE nu ar fin neapărat o pierdere. Statele Unite, prin vocea ambasadoarei Kelly Degnan, a calificat acest discurs ca o încercare de a copia narativul Moscovei. De asemenea, se discută tot mai mult, deja de câteva săptămâni la nivelul Parlamentului European, sancționarea liderilor partidului ”Visul Georgian”, inclusiv și în special a oligarhului Ivanișvili, care este perceput nu numai ca oligarh georgian, dar și ca oligarh rus, deoarece până astăzi acesta continuă să aibă interese de afaceri în Rusia prin interpuși.

Cu toate acestea, dilema georgienilor de rând, care conform sondajelor sunt în proporție copleșitoare în favoarea integrării în UE, rămâne nerezolvată. Cum pot aceștia să producă o schimbare politică bruscă și pașnică, astfel încât cursul european al Georgiei să fie reînnoit? Situația la zi din Georgia se aseamănă destul de mult cu cea a Ucrainei din ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie 2013, atunci când președintele de atunci al Ucrainei, Viktor Yanukovici, refuza să semneze acordul de asociere, pe motivul fals că nu-i permite relația cu Rusia. Atunci, ucrainenii ieșeau la proteste în stradă, care ulterior aveau să provoace revoluția denumită ”Euromaidan”. Georgienii încă nu par a fi dispuși la revoluții în acest moment, dar nici nu par a avea o soluție la cursul contradictoriu al guvernanților din partidul Visul Georgian.