Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Holocaustul prin gloanțe: genocidul naziștilor și al aliaților lor pus în umbră de Auschwitz și camerele de gazare

pogromul_de_la_iasi_arestari_si_imbarcare.jpg

Evrei arestați și îmbarcați în Trenurile Morții
Pe 29 iunie 1941 mii de evrei ieșeni au fost scoși din casele lor, unii dintre ei masacrați în oraș, alții au fost urcați în două trenuri de vite și scoși din Iași
Sursa imaginii: 
Muzeul Holocaustului Washington

Atacarea Uniunii Sovietice pe 22 iunie 1941 de către Germania nazistă și aliații ei, printre care și România, a dus la declanșarea unor masacre pe o scară inimaginabilă împotriva evreilor, romilor și altor grupuri de populație, care a rezultat în moartea a peste un milion de oameni. Acesta a fost numit "Holocaustul prin gloanțe", mult mai puțin cunoscut decât cel desfășurat de Germania în lagărele de exterminare din Polonia. Într-un interviu la RFI, istoricul Radu Ioanid explică această situație. 

Radu Ioanid: Holocaustul prin gloanțe este o formulare care a fost explicitată acum câțiva ani, care a fost generată de o situație ce ține de istoriografia europeană și de istoria și istoriografia Holocaustului. Mai precis, trebuie să insistăm asupra faptului că pentru foarte multă vreme istoria Holocaustului a fost germano-centristă și polono-centristă. Foarte multă vreme această istorie s-a concentrat asupra lagărelor de exterminare din Polonia ocupată de naziști – Auschwitz-Birkenau, Belzec, Chelmno, Majdanek, Sobibor, Treblinka.

Din această cauză, pentru foarte multă vreme, ceea ce s-a întâmplat pe frontul de est cu exterminarea evreilor, a romilor și a comisarilor politici a fost într-o mare măsură ocultat. Acest lucru s-a întâmplat și din cauza faptului că până la căderea regimurilor comuniste în 1989, accesul la documentele legate de Holocaust din arhivele țărilor comuniste a fost practic imposibil.

Istoriografia Holocaustului din Europa Centrală și de Est a fost de aceea cunoscută cu o mare întârziere față de istoriografia Europei de Vest.

Formularea Holocaustul prin gloanțe se referă în primul rând la operațiunile militare ale Germaniei naziste și aliaților săi pe frontul de est, dar și la execuțiile masive înfăptuite de trupele SS și Wermacht în fosta Iugoslavie, dezmembrată de ocupanții germani.

Reporter: Când a început Holocaustul prin gloanțe?

Radu Ioanid: Holocaustul prin gloanțe începe odată cu ocuparea și dezmembrarea Iugoslaviei de către naziști în aprilie 1941 și apoi vorbim de 22 iunie 1941 când încep operațiunile militare ale Germaniei naziste și ale aliaților ei împotriva Uniunii Sovietice.

Reporter: Privind pe o hartă limita de vest a acestor masacre este undeva în Iugoslavia și Ungaria, dar marea majoritate a acestora au avut loc în est, în fosta URSS, mergând până la Stalingrad. 


Evrei împușcați în Ucraina, octombrie 1941
Sute de mii de evrei au fost împușcați în Ucraina de către naziști în 1941
Sursa imaginii: 
Muzeul Holocaustului Washington

Radu Ioanid: Dacă ne referim la masacrele care au însoțit operațiunile militare împotriva URSS, sigur că se referă în marea majoritate la teritoriul din acel moment al Uniunii Sovietice, dar se referă și la teritoriile, fie recucerite de aliații Germaniei naziste cum ar fi România – aici mă refer în ordine cronologică la nordul Bucovinei, Herța și Basarabia – precum și la Ucraina subcarpatică ocupată de Ungaria. În toate aceste trei zone au loc operațiuni de asasinare în masă a evreilor.

Reporter: Ați menționat România, aici există un capitol special, o politică specială a regimului condus de Ion Antonescu, anume “curățarea terenului”. V-aș ruga să explicați în ce a constat această.

Radu Ioanid: Imediat ce trupele germane și române au intrat în teritoriile pierdute la sfârșitul lui iunie 1940 ca urmare a Pactului Ribbentrop – Molotov, Basarabia, nordul Bucovinei și Herța, au loc masacre masive ale populației evreiești.

Aceste masacre care au loc sub jurisdicție românească sunt înfăptuite pe de o parte, masiv, de trupe românești – jandarmerie militară și trupe regulate. Conform Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” din 2004, dar și a unor istorici români dinaintea acestei date, vorbim de 40.000 – 60.000 de evrei uciși în Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herței.

Pe lângă masacrele înfăptuite de trupele românești, au loc masacre înfăptuite de trupe românești și trupe germane și masacre înfăptuite exclusiv de trupe germane inclusiv de unitățile de omor mobil – Einsatzgruppe D – care are un traseu care începe cu masacre în Bucovina, în special la Cernăuți, care continuă în Basarabia – zona Bălți – iar ulterior în Transnistria, care va exista din punct de vedere legal după 30 august 1941, momentul Acordului de la Tighina.

Reporter: Politica de curățare a terenului, fără a fi numită ca atare, a funcționat și pe teritoriul actual al României, în Vechiul Regat și în sudul Bucovinei – Pogromul de la Iași și alte masacre de mai mică amploare.

Radu Ioanid: Au fost și masacre de mai mică amploare, în special în nordul Moldovei. Pogromul de la Iași (28 – 30 iunie 1941) face parte din aceeași suită de evenimente, deși deportările ce au urmat masacrelor nu s-au desfășurat înspre Transnistria ci către localități fie din Moldova cum a fost Podu Iloaiei sau din Valahia, cum a fost Călărași.

Evrei uciși în Pogromul de la Iași
Pe strada Cuza Vodă din Iași zac cadavre ale evreilor împușcați pe 29 și 30 iunie 1941
Sursa imaginii: 
Muzeul Holocaustului Washington

Reporter: În nordul Bucovinei în aceste masacre a fost implicată și populația civilă, în special etnici ucraineni, organizațiile ultra-naționaliste ucrainene.

Radu Ioanid: Există niște documente foarte clare ale Secției a II-a a Marelui Stat Major, care pe lângă planificarea masacrelor despre care am vorbit, preconizau și antrenarea populației civile ucrainene și românești în masacrarea evreilor.

Lucrurile se întâmplă cam în felul următor: într-o localitate oarecare din Basarabia sau nordul Bucovinei jandarmul român strânge așa-numita gardă civilă compusă fie din civili etnici români sau ucraineni, îi înarmează și le dă ordin să masacreze evrei.

Un exemplu unde acest lucru s-a petrecut la o scară de destul mare – vorbim de sute de victime – în localitatea din Basarabia care s-a numit inițial I.G. Duca, iar atunci se numea Pepeni, nume păstrat și azi.

Reporter: Există documente oficiale care să ateste că această operațiune de curățare a terenului a fost pregătită din vreme de regimul Antonescu? 

Radu Ioanid: Absolut. Există documente din arhiva Marelui Stat Major, documente foarte clare, cu hărți, etape de marș, în care se preconizează deportarea evreilor în coloane către Transnistria și executarea acelora care rămân în urma coloanelor. Aceasta se referă la toamna lui 1941. În vara acelui an au avut loc execuții sub diverse pretexte în Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herței.

Cu privire la aceste masacre, spre deosebire de Pogromul de la Dorohoi din 1 iulie 1940 în care nu avem ordine clare ale jandarmeriei sau ale eșaloanelor superioare ale armatei române de executare a evreilor, în aceste cazuri ordinele există și sunt foarte clare.

Reporter: În toamna lui 1941, când încep deportările evreilor, Holocaustul prin gloanțe continuă la o scară și mai mare.

Radu Ioanid: Sunt două aspecte aici: trebuie să despărțim zonele de ocupație românească a Ucrainei sovietice de zonele de ocupație germană. La 30 august 1941 are loc un acord între Germania și România, semnat la Tighina de generalii Hauffe și Tătăranu, conform căruia există o zonă de ocupație românească între Nistru și Bug cu capitala la Odesa. La este de Bug începea zona de ocupație germană.

Râpa de la Bogdanovka
În această râpă la Bogdanovka au fost uciși sub comandă românească 48.000 de evrei începând cu 21 decembrie 1941 până pe 8 ianuarie 1942
Sursa imaginii: 
Yad Vashem - Memorialul Holocaustului, Ierusalim

În zona de ocupație românească au loc mari masacre ale populației evreiești localnice și uneori ale populației evreiești din Basarabia și Bucovina deportată în Transnistria. Să ne amintim că peste 150.000 de evrei din Basarabia, Bucovina (inclusiv sudul neocupat de Stalin în iunie 1940), Herța și Dorohoi sunt deportați în Transnistria în 1941 și un număr mai mic de câteva mii de oameni în 1942.

Au loc masacre masive în zonele Odesa, cel puțin 22 – 25 de mii de evrei executați acolo de trupe românești, zona Golta din estul Transnistriei unde sunt executați cel puțin 75 – 76 mii de evrei sub jurisdicție românească de către jandarmi români și de către polițiști ucraineni sub comandă românească.

Reporter: La Bogdanovka în Golta a avut loc între 21 decembrie 1941 și 8 ianuarie 1942 cel mai mare masacru al întreg Holocaustului prin gloanțe.

Radu Ioanid: Sunt trei localități în zona Golta, la Bogdanovka avem 48.000 de victime, la Dumanovka avem 20.000 și șa Ahmicetka avem 4 – 5 mii, deci discutăm despre un număr de peste 70.000 de mii uciși în zona Golta, unde prefect era Modest Isopescu. Cei care au efectuat execuții sub comandă românească au fost jandarmi români, polițiști ucraineni și în anumite situații etnici germani localnici, un fel de sași sau șvabi ai Ucrainei, care erau înrolați în SS.

Acești etnici germani localnici vor fi de asemenea implicați în 1942 în masacre ale populației evreiești locale și uneori deportate din Basarabia în zona Berezovka din estul Transnistriei unde numărul victimelor a fost de circa 30.000. Odesa, Golta și Berezovka sunt trei exemple de execuții prin gloanțe ale evreilor localnici și deportați din Basarabia și Bucovina.   

În zona de ocupație germană au avut loc masacre masive ale evreilor, cel mai mare fiind cel de la Babyn Yar din suburbiile Kiiv-ului când naziștii au ucis 33.771 de evrei în zilele de 29 și 30 septembrie 1941.

Reporter: Naziștii au continuat masacrele împotriva evreilor și la est de Bug, mergând până la Stalingrad. Există atestări ale participării armatei române, care a înaintat alături de armata germană spre est, la aceste masacre?

Radu Ioanid: Nu am niciun fel de dovezi că astfel de masacre au avut loc la scară largă. Atât timp cât nu avem documente clare care să certifice acest lucru nu avem dovezi că dincolo de Bug trupele românești au fost implicate în masacre împotriva populației românești.

Reporter: Revenind la alte zone – în țările baltice populația locală a participat la execuții alături de naziști, la fel și în Croația. Este interesant că în Grecia nu au avut loc execuții, acolo aproape toate populația evreiască din orașul Salonic a fost deportată de ocupanții naziști. Cum explicați aceste diferențe?

Radu Ioanid: Eu sunt de părere că Holocaustul a fost un proiect european și că Germania nazistă care a inspirat, a încurajat și a participat masiv la programul de exterminare a populației evreiești din Europa nu ar fi putut îndeplini oribilul rezultat demografic de pierderi umane evreiești fără complicitatea unor structuri administrative, polițienești și militare, fie că acestea aparțineau unor țări aliate – cum era cazul României, al Ungariei sau al Bulgariei – fie că ele aparțineau unor țări ocupate.

Babyn Yar
La Babyn Yar în suburbiile Kiivului au fost executați de naziști 33.771 de evrei în zilele de 29 și 30 septembrie 1941
Sursa imaginii: 
Yad Vashem - Memorialul Holocaustului, Ierusalim

Această situație a exterminării evreilor europeni a variat de la țară la țară. În anumite țări ocupate poliția a participat la deportarea evreilor și ghetoizarea lor, în alte țări acest lucru nu s-a întâmplat.

În anumite țări populația care a fost exterminată cu complicitatea Germaniei au reprezentat-o evrei străini, evreii din zonele ocupate de țara respectivă în alte țări lucrurile s-au întâmplat și la nivel central.

Lucrurile variază de la țară la țară, depind foarte mult de voința sau absența ei a autorităților centrale și locale ți de colaboraționiștii din diverse țări europene.

Reporter: Să revenim la bilanțul Holocaustului prin gloanțe. Care este acest bilanț global?

Radu Ioanid: Dacă vorbim de unitățile de omor mobil – Einsatzgruppen A, B, C și D – voluntari care în uniforme SS au omorât masiv populația pe frontul de est discutăm de sute și sute de mii de victime evreiești. Avem cifrele exacte pe fiecare din aceste unități. Pe global discutăm despre cel puțin 1,3 milioane de evrei o omorâți în cadrul a ceea ce numim Holocaustul prin gloanțe.

Reporter: Dacă ne referim la Holocaustul din România unde există acea estimare din Raportul Comisiei Wiesel de 280 – 380 de evrei și 11 mii de romi morți se poate desprinde câți dintre aceștia sun victime ale Holocaustului prin gloanțe?

Radu Ioanid: Sigur că da. Aici discutăm despre cifra avansată de Serviciul Special de Informați (SSI) – 13.266 în Pogromul de la Iași – la care se adaugă câteva mii de evrei din Regat, mai ales din nordul țării care sunt împușcați, deci până la 20.000 în limita frontierelor de azi ale României, excluzând nordul Transilvaniei unde există o responsabilitate a Ungariei, unde marea majoritate au fost deportați de jandarmeria maghiară și asasinați de naziști.

Pe lângă acești 20 – 40 de mii de evrei discutăm de 40 – 60 de mii de evrei asasinați în Basarabia, nordul Bucovinei și Herța în special în vara lui 1941, discutăm aici despre evrei români, cetățeni ai României, de asemenea discutăm de un amestec de, majoritar de evrei localnici din Transnistria, dar și despre o minoritate de evrei români care sunt asasinați prin împușcare la Odesa (22 – 25 de mii de erei), Golta (cel puțin 75 de mii evrei la Bogdanovka, Dumanovka și Ahmicetka) și Berezovka (30 – 33 de mii de evrei).

Dacă adunăm aceste cifre ajungem spre 150 de mii de evrei asasinați prin gloanțe în zona de jurisdicție românească, evrei sovietici, ruși, ucraineni și evrei români. Aceasta reprezintă circa jumătate dintre victimele evreiești ale Holocaustului din România, restul fiind morți din cauza inaniției și a bolilor endemice din Transnistria.

Reporter: Ca o concluzie, ce se poate spune despre locul Holocaustului prin gloanțe în istoria de ansamblu a Holocaustului?

Radu Ioanid: Este evident a doua sursă a asasinării în masă a evreilor, repet, masiv ignorată de istoriografia europeană din motive obiective, pentru că regimurile comuniste au ținut arhivele închise, deschizându-le rar și selectiv și practic necooperând cu lumea, regret că trebuie să o spun, “civilizată”, occidentală, în ceea ce privește crimelor în masă împotriva evreilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Evrei împușcați de naziști
Holocaustul prin gloanțe a făcut cel puțin 1,3 milioane de victime printre evrei
Sursa imaginii: 
Muzeul Holocaustului Washington

Radu Ioanid este fost vice-președinte al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel"

 
Ascultați interviul cu Radu IOANID realizat de Petru CLEJ