UE este clară cu Ucraina și Moldova dar ambiguă cu Balcanii de Vest

Susținerea europeană a Ucrainei și a Moldovei va fi confirmată la summitul UE din 23 iunie.

Portugalia și Danemrca spun că nici Kiev și nici Chișinău nu sunt de fapt pregătite pentru a primi acest statut pe care nu l-ar fi avut în curând în lipsa războiului. Dar ele sunt totuși de acord cu ideea generală întrucât se știe bine că o candidată la aderarea UE poate rămâne la poarta europenilor ani sau zeci de ani. 

Ungaria susține de asemenea candidaturile Georgiei și a Bosniei, fără a le lega însă formal de celelalte.

In general, Balcanii de Vest nu pot spera acum prea mult. UE per ansamblu a ales pentru aceste state o formulă mai ambiguă și spune că este total deschisă proiectului european al Balcanilor, fără a intra în amănunte ce pot complica situația. Această formulă este necesară pentru ca UE să nu își piardă credibilitatea în zonă. 

Prioritatea ar fi acum deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord care așteaptă acest moment de câțiva ani, dar care sunt blocate de Bulgaria. 

Se speră ca în zilele următoare și mai ales până la reuniunea între UE și  Balcanii de Vest din 23 iunie, poziția bulgară să se schimbe. 

Iar  Franța a precizat – după mai multe discuții de culise -  că ideea de Uniune Politică la care pot adera toate țările ce doresc că devină state membre UE nu este un substitut al aderării europene, ci un complement al acesteia. 

La început, ideea franceză era de a introduce Ucraina şi Moldova în această Uniune Politică menită să împiedice aderarea lor europeană.