„Suntem pregătiți”, insistă rezistența din orașele ucrainene în timp ce rușii înaintează

Luni, în fața biroului său, în acest orășel înfrunzit din regiunea Donețk, oamenii își umpleau sticle cu apă dintr-un butoi mare.

Situația „este complicată, deoarece frontul din ultimele săptămâni s-a apropiat, pe o rază 15-20 km (9-12 mile)”, a spus Lyakh pentru AFP, îmbrăcat într-un tricou kaki în stil militar.

Din fericire, „noul armament de care are nevoie armata noastră va ajunge în curând”, a spus el.

Lupta a afectat deja populația din Sloviansk.

„Nu există apă potabilă, nici gaze, dar măcar avem energie electrică”, a spus Iuri, în vârstă de 66 de ai, în timp ce umplea o sticlă de cinci litri cu apă pentru a putea să tragă apa la toaletă.

Din cauza luptelor crâncene din zonele prevăzute cu stații de pompare, „nu mai este deloc apă potabilă în momentul de față, doar de la izvoare naturale sau cisterne”, a declarat primarul.

Deși alimentarea cu energie electrică nu era „stabilă”, o treime din magazine erau deschise și ajutoarele puteau ajunge aici, spunea el.

În ciuda dificultăților, soția lui Iuri, în vârstă de 63 de ani părea optimistă cu privire la planurile forțelor din Ucraina.

„Credem că vor învinge gunoiul rus”, a spus ea.

Dacă se ajunge la asta, nu va fi prima oară când a avut loc o luptă pentru controlul Slovianksului, după cum arată istoria sa recentă.

A fost preluat de separatiștii sprijiniți de Rusia în 2014 și apoi recăpătat de forțele ucrainene după un lung asediu.

„Ei știu ce e cel mai bine”

Luni, se putea auzi bufnitura de artilerie din piața principală.

Ca șef municipal, primarul spune că nu se amestecă în chestiuni militare deși se află în contact cu armata în fiecare zi.

„Dacă este nevoie de apărare, se va rezolva, indiferent de cine obiectează”, a spus el.

„Ei știu cel mai bine de ce este nevoie pentru operațiuni militare”.

Vadim Lyaks este primarul Slovianskului, din estul Ucrainei, ce poate deveni curând un focar de luptă. Primarul din Sloviansk, Vadim Lyakh gesticulând în timpul unui interviu pentru AFP, în orașul din estul Ucrainei, Sloviansk, pe 20 iunie 2022, pe fondul invaziei rusești în Ucraina.

Sursa imaginii: Anatolii Stepanov / AFP via France 24

Guvernatorul regional al Donețkului, Pavlo Kyrylenko, discută de asemenea cu președintele Volodimir Zelenski.

Lyakh a declarat că nu a vorbit cu funcționarii din orașele devastate de război dinspre est, precum Severodonețk și Lisicinask.

„Algoritmul este evident: totul va depinde de situația de pe front”, a spus el.

Pregătirile cuprind instalarea unor „spații de lucru...în subsolurile din buncăre și din spitale pentru a acorda îngrijire de urgență în timpul bombardamentelor.”

Înaintea războiului, Sloviansk avea o populație de aproximativ 100.000 de locuitori însă acum a mai rămas doar un sfert din ea, despre care Lyakh a spus că încă e „mare”.

„Ne axăm mai mult pe evacuare...Dar din păcate oamenii nu ascultă mereu”, a spus el.

„Așteptând un miracol”

În Kramatorsk, alt oraș care s-ar putea confrunta cu un posibil atac violent rusesc, atmosfera era mai agitată, cu mulțimi de soldați în supermarketuri și cafenele.

„Deocamdată este liniște, mai mult sau mai puțin ”, a declarat primarul Oleksandr Goncharenko către AFP.

„Seara sau în timpul nopții poți zări unele explozii de la aproximativ 40-45 km depărtare.”

Rușii „se apropiau dar armata noastră încearcă să se menținp pe poziții în prezent”, a adăugat el.

În ultimele luni, armata și autoritățile au contribuit la construirea apărării și orașul Kramatorsk era „mai mult sau mai puțin” pregătit, a spus el.

„Toți așteptăm un miracol, sperăm la pace și ca acest război fratricid să se încheie curând”, a spus Valentina, în vârstă de 57 de ani, în timp ce vindea pâine în stil caucazian și brânză în piața interioară a orașului.

„Până acum totul este în regulă aici, dar este foarte greu din punct de vedere psihologic când vezi la televizor ce se întâmplă în alte orașe”, a spus Svitlana, în vârstă de 48 de ani, ce lucrează la măcelăria din piață.

Orașul încă are apă potabilă și energie electrică, în ciuda penelor de curent ocazionale.

„Singurul lucru pe care nu îl avem în regiunea Donețk sunt gazele, din cauza țevilor sparte din regiunile Harkov și Luhansk”, a spus Goncharenko referitor la zonele devastate de război.

Aproximativ 30% din locuitori – în jurul a 60.000 de oameni – locuiau încă în oraș, înregistrările telefonice arătând că cei10.000 de oameni care plecaseră s-au întors recent, a spus el.

„Dacă se întâmplă ceva sau războiul se apropie mai mult, va fi un pericol mai mare pentru ei”, a spus el, avertizând că „teroriștii ruși” ar putea folosi populația locală drept scuturi umane.

Traducere și adaptare de Ștefania Rotaru de pe pagina din limba engleză a France 24