Cum va guverna Macron în minoritate? Un eurodeputat francez republican răspunde

François-Xavier Bellamy: Alegerile legislatve au creat un context destul de inedit pentru franța. Franța e o țară obișnuită cu majorități puternice. În general, după realegerea unui președinte al Republicii, alegerile legislative confirmă mandatul celui care tocmai a fost ales sau reales. Pentru prima dată în istoria Celei de-a 5-cea Republici, un președinte reales, nu are majoritate absolută în Adunarea Națională și cred că acestă situație exprimă criza democratică pe care o traversăm. Nu s-a desprins nici o majoritate clară, nici de partea președintelui republicii, nici de partea vreunui partid de opoziție.

Partidul nostru politic își vede numărul de deputați reduși în comparație cu manadatul trecut, cu toate acestea rezistăm și reușim să menținem un grup important. Acest grup, așa cum ați spus, se regăsește în poziție de arbitru și vom avea, în final, posibilitatea să ocupăm o poziție cu greutate în munca parlamentară. Dreapta are acum posibilitatea să influențeze acțiunile întreprinse de viitoarele guverne.

„Nu ne gândim deloc să intrăm într-o coaliție cu președintele.”

Nu ne gândim deloc să intrăm într-o coaliție cu președintele deoarece nu împărtășim linia politică pe care acesta a apărat-o în ultimii cinci ani. Pe de altă parte, în Franța nu există cultura coaliției politice, noi nu suntem în măsură să scriem ca în Germania sau cum s-a făcut România la crearea actualei coaliții, contracte care să specifice angajamentele pe care le susține fiecare.

Pe de altă parte, recunoaștem că președintele republicii a fost reales, că grupul său parlamentar este majoritar în Adunarea Națională. Vom fi gată să examinăm textele de lege care ne vor fi propuse, subiect cu subiect, și vom comunica condițiile pentru ca susținerea noastră să fie obținută. Nu vrem să blocăm Adunarea Națională, vrem doar să rămânem fideli alegătorilor care au avut încredere în noi și să ne facem cunoscute prioritățile. În orice caz, acestea sunt clare, le-am exprimat cu ocazia alegerilor: chestiuni bugetare și economice, chestiuni industriale, rearmarea țării noastre, chestiuni de ordin comercial, agricol, subiectul legat de migrație, central în ceea ce ne privește. Electorii noștri ne-au dat un mandat clar, iar noi vom încerca să exprimăm prioritățile acestuia în Adunarea Națională, în acest nou cadru politic și parlamentar de astăzi.

„S-a terminat macronismul, (...) cu această idee că este posibil să mergem de la stânga la dreapta și să definim o linie politică fără nici o coerență.”

Reporter: Admiteți că nu va fi simplu, având în vedere că există și alte forțe politice și mă refer aici la Uniunea Stângii care intră în forță în Adunarea Națională, să găsiți compromisuri pentru a trece de blocaje. Vă veți regăsi des în fața unor dileme, nu?

François-Xavier Bellamy: Mingea e mai degrabă în terenul președintelui republicii și a guvernului său. Ei trebuie să ne spună în ce direcții se vor angaja. Ceea ce e sigur, e ca în Franța s-a terminat „macronismul,” adică conceptul de a face de toate „în același timp,” și cu această idee că este posibil să mergem de la stânga la dreapta și să definim o linie politică fără nici o coerență și fără nici o constistență. Fix acest fel de a vedea lucrurile, acest comportament politic a fost sancționat puternic de francezi la ultimele alegeri legislative. Francezii au spus, la aceste alegeri legislative, că își doresc mai multă claritate, iar acum președintele republicii trebuie să tragă învățăminte și să fie clar.

Dacă președintele republicii va da, în sfârșit, țării noastre, posibilitatea să controleze fluxul migrator pentru a reuși într-un final această încercare a integrării, dacă vrea în sfârșit să reformeze curajos  politicile bugetare, sociale și economice, așa încât să reindustrializăm țara și să avem resurse să o facem, președintele ne va regăsi de partea sa.

Dacă va urma o politică de dreapta, noi nu vom fi gata să urmăm orientările pe care le va propune țării.

„Este absolut sigur că, dacă Vladimir Putin nu lansa de manieră unilaterală acest război violent, de agresiune contra Ucrainei, Uniunea Europeană nu i-ar fi acordat acum Ucrainei statutul de candidat.”

Reporter: Ucraina și Republica Moldova au primit, pe 23 iunie, statutul de candidate la Uniunea Europeană din partea Consiliului European. Cum interpretați această decizie. Credeți că este vorba despre o decizie simbolică, politică, pentru că până la urmă putem spune că negocierile vor dura cât va trebui așa încât aceste două țări să îndeplinească pe deplin, numeroasele norme europene?

François-Xavier Bellamy: Aceste negocieri vor lua desigur foarte mult timp. Nimeni nu neagă acest lucru. Nu vrem să mințim poporul ucrainean care are dreptul la această claritate din partea UE. Cu toate acestea, a fost făcut un pas foarte important, recunoașterea statutului de țări candidate este angajarea în negocieri. Singurul responsabil pentru această situație este, în mod ironic, Vladimir Putin deoarece este absolut sigur că dacă Vladimir Putin nu lansa de manieră unilaterală acest război violent, de agresiune contra Ucrainei, Uniunea Europeană nu i-ar fi acordat acum Ucrainei statutul de candidat. Nu acum. UE o face și o facem deoarece vrem să arătăm într-un mod cât mai clar că poporul ucrainian se bucură de sprijinul țărilor europene. Ei se bat acum contra unui război injust. Uniunea Europeană își exprimă sprijinul, iar România este în prima linie pentru a arăta acest sprijin.

„Pe teren, Turcia se comportă așa cum o face Rusia cu Ucraina și, amenințând, de altfel, țări din Uniunea Europeană.”

Ce ați dori să le transmiteți celorlalte țări din balcani care așteaptă acest statut de ani de zile. Pentru Macedonia de Nord există un veto contra din partea Bulgariei... Ce ați dori să le transmiteți acestor țări?

François-Xavier Bellamy: Mai întâi de toate, trebuie repetat, atât în ceea ce privește țările din Balcani, cât și pentru opiniile publice din țările noastre, ale Europei Occidentale, că  statutul de candidat nu înseamnă admiterea în Uniunea Europeană. Avem țări candidate de ani de zile și, personal, contest o intrare viitoară a Turciei în Uniunea Europeană. Pe teren, Turcia se comportă așa cum o face Rusia cu Ucraina și, amenințând, de altfel, țări din Uniunea Europeană.  Așadar, acest pas trebuie privit pentru ceea ce este el și să nu ne înșelăm asupra semnificației sale. Este un act puternic, desigur, este o decizie simbolică majoră, este începutul unei munci de cooperare care va dura. Acum contează ce putem construi împreună, atât în ceea ce privește Ucraina, cât și alte țări vecine Uniunii Europene.

Este clar că în ceea ce privește Ucraina, avem pe viitor o muncă importantă, în primul rând pentru a ajuta Ucraina să facă față crizelor care ar putea apărea în lunile și anii viitori, pe plan alimentar, energetic.

Reporter: Sunteți absolvent de filozofie și pun acestă întrebare filozofului. Cum trăiți războiul din Ucraina, vă slăbește cumva încrederea în oameni că nu mai sunt capabili să repete aceleași greșeli?

François-Xavier Bellamy: Nu, eu cred că acest război, ca alte obstacole pe care le-a trecut umanitatea, este prilejul de a vedea că răul cel mai mare, arată și ce iese este mai bun în om. Este cazul României, poporul român a dat dovadă de o solidaritate extraordinară față de refugiații ucrainieni deschizându-și larg brațele, dar și arătând adevărate comori de inventivitate și eficacitate pentru a veni direct în sprijinul celor care trec prin această provocare. Dacă nu mi-am pierdut încrederea în oameni, este pentru că eu n-am crezut niciodată cu oamenii vor deveni într-o zi perfecți.