Summit NATO: Alianța își anunță noul Concept Strategic. 5000 de militari americani, în România

"Astăzi, liderii statelor NATO au exprimat susţinere pentru noul Concept Strategic. Documentul este în curs de a fi publicat. (...) Noul Concept Strategic stipulează clar că Rusia reprezintă cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii noastre. (...) În actuala formă a Conceptului, nu menţionăm China catalogând-o printr-un singur cuvânt, aliaţii afirmă că politicile coercitive ale Chinei constituie provocări la adresa intereselor noastre, la adresa securităţii şi a valorilor noastre. Conceptul prezintă şi poziţia noastră comună privind combaterea terorismului, precum şi a ameninţărilor cibernetice şi hibride", a declarat Jens Stoltenberg.

"Astăzi, liderii NATO au luat decizia istorică de a invita Finlanda şi Suedia să devină membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Acordul obţinut aseară de Turcia, Finlanda şi Suedia a deschis drumul spre această decizie. Aş vrea să mulţumesc Turciei, Finlandei şi Suediei pentru acceptarea invitaţiei mele de organizare a negocierilor pentru a găsi un drum unitar înainte. (...) Este un acord bun pentru Turcia, este un acord bun pentru Finlanda şi Suedia, este un acord bun pentru NATO", a subliniat Jens Stoltenberg.

În acest context, președintele român Klaus Iohannis a transmis că securitatea României și a fiecărui român este acum mai bine asigurată, dar a subliniat că toate deciziile luate la summitul de la Madrid sunt acțiuni strict defensive. De la Moscova, Administraţia Vladimir Putin a reacționat imediat transmițând că, în opinia sa, summitul de la Madrid confirmă agresivitatea Alianţei Nord-Atlantice faţă de Rusia.

„Acțiunile noastre sunt toate strict defensive. Întărim postura de apărare de Flancul Estic. Vom întări și alte zone, vom merge pe cercetare. Dar niciunele dintre ele nu au componentă agresivă împotriva Federației Ruse, însă și Rusia trebuie să înțeleagă că ar face bine să facă la fel și să nu continue în Ucraina”, a spus Iohannis.

Robert Lupițu (Calea Europeană): România va deveni un stat militar puternic în flancul estic

Robert Lupițu: Anunțurile Președintelui american Joe Biden la summit-ul NATO de la Madrid vin să confirme întregul proces de transformare pe care NATO l-a derulat de mai mulți ani, dar cu precădere acum, într-un ritm accelerat după invazia ilegală  a Federației Ruse în Ucraina. Știm foarte bine că de la acel moment Statele Unite și-au repoziționat trupe în Europa, inclusiv în România. Ne aducem aminte că avem o decizie din luna februarie, care deja a fost pusă în practică, de dublare a prezenței militare americane în România. Până atunci avem 900 – 1.000 de militari americani. Acum a mai venit încă un batalion Stryker, încă 1.000. Acum avem 2.000. Pentru România, ceea ce a anunțat Joe Biden, o repoziționare și o reîntărire a angajamentului militar al SUA în Europa, înseamnă o prezență de până la 5.000 de militari, care vor veni ulterior. 3.000 dintre aceștia fac parte dintr-o brigadă rotațională. Când ne referim la acești 3.000 de militari care vor veni în România etapizat vorbim despre forțe care se vor roti. Urmează să aflăm acest calendar în următoarea perioadă. La aceștia se adaugă și aproximativ 2.000 de membri ai personalului militar american. Se ajunge la undeva la 5.000 de militari, oameni din armata SUA care vor veni în România. Foarte importantă este acea componentă de 3.000 pe care o menționam pentru că vorbim despre o brigadă americană, care va veni în România ca urmare a anunțului Președintelui american făcut aici la summit-ul de la Madrid.

Reporter: Așadar, România va beneficia de sprijinul militar al Statelor Unite. Știm bine că am primit asigurări și sprijin și din partea Franței, din partea leadership-ului NATO, într-un cuvânt. Robert Lupițu, trebuie însă să fim capabili să ne apărăm și noi sau, în orice caz, să ne aducem aportul la această apărare din zona flancului estic al NATO. Pentru asta e nevoie de bani pentru modernizarea armatei, 2,5% pentru apărare. Vorbim despre un plan ce va dura cel puțin 10 ani, a declarat Președintele Iohannis la summit-ul NATO de la Madrid. Așadar, vom asista la o modernizare a armatei române? România va deveni un stat puternic militar în această zonă? Spre asta ne îndreptăm?

RL: Categoric spre asta ne îndreptăm. La momentul la care discutăm o creștere a bugetului României de la 2% la 2,5% din PIB înseamnă în termeni reali o creștere de aproximativ un miliard de euro anual. Este foarte important ca acești bani să fie direcționați către investiții, inclusiv în domeniul forțelor terestre, forțelor aeriene, dar și al forțelor navale. La nivelul forțelor aeriene vorbim deja de un contract care se derulează și se va încheia cu Norvegia în care vom achiziționa aproximativ 32 de aeronave F16, dacă nu chiar mai multe de la norvegieni. Sunt aeronave care vor primi și un upgrade. Vor putea fi folosite în operațiunile de poliție aeriană atât la Marea Neagră, cât și în alte zone. România și-a manifestat interesul de a merge în operațiuni NATO de poliție aeriană inclusiv în Marea Baltică. Să nu uităm de contractul în derulare, care trebuie deblocat, cu francezii de la Naval Group, cu privire la cele patru corvete multifuncționale. Așa cum a subliniat și Președintele Iohannis, războiul este în Marea Neagră, a pornit din Marea Neagră. Marea Neagră a fost utilizată ca platformă de lansare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Avem nevoie și de o întărire a prezenței, nu doar a aliaților din NATO care vin să ne asigure securitatea, ci și a forțelor navale române pentru a putea să descurajeze orice potențială amenințare sau orice potențial atac.

Rep: De altfel, pentru că ai adus în discuție zona Mării Negre, a fost recunoscută aceasta ca zonă de interes strategic pentru NATO. E unul din aspectele centrale ale acestui summit de la Madrid, acolo unde te afli și tu în aceste zile. Cum se vede flancul estic al NATO în anii ce vor urma în ceea ce privește tensiunile cu Rusia de la Marea Neagră?

RL: Recunoașterea importanței strategice a Mării Negre pentru NATO și pentru securitatea euroatlantică a început să se deruleze cam din 2016 încoace, cu ocazia fiecărui summit NATO. Este un succes și o reușită a României. Însă, menționarea regiunii Mării Negre ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în conceptul strategic de la Madrid este cu mult mai importantă. În arhitectura NATO, după Tratatul fondator de la Washington, care stabilește și principiul apărării colective, conceptul strategic este al doilea cel mai important document. Este documentul programatic care stabilește liniile de acțiune, resursele, dar și instrumentele pe care NATO și le va dezvolta pentru a face față unei epoci a competiției strategice, așa cum a fost ea denumită.

Rep: Turcia a acceptat ca Suedia și Finlanda să adere la NATO. E un anunț extrem de important. Jens Stoltenberg a spus că se așteaptă ca Suedia și Finlanda să adere rapid la Alianță. Ce reprezintă acest anunț pentru Alianța Nord Atlantică și pentru relația cu Rusia în următorii ani?

RL: A fost depășit acest hop din partea Turciei. Înțelegem că și România a avut o contribuție în acest sens. A menționat-o și Președintele Iohannis. Am avut și o vizită a Ministrului de externe Bogdan Aurescu la Istanbul și o întâlnire cu Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, urmată apoi de discuții ale Ministrului român de externe cu Secretarul general NATO și cu omologii suedezi și finlandezi. Ne-am jucat noi partea și rolul în această mediere, ceea ce este de salutat. Și mai arată un lucru. Marea Baltică va deveni și mai mult o mare NATO prin aderarea Suediei și a Finlandei. Va fi dublată granița terestră între NATO și Federația Rusă. Cred că aderarea Finlandei și a Suediei la NATO reprezintă și va reprezenta principala consecință strategică a greșelii teribile pe care Rusia a făcut-o prin această invazie (n.r. din Ucraina).

Ascultă: