Bilanțul președinției franceze la UE: 130 de decizii luate și management de criză

ambasada_franta.jpg

Lea Stančič, ambasadoarea Sloveniei la București, predând mandatul conducerii Consiliului UE lui Laurence Auer, ambasadoarea Franței
Sursa imaginii: 
Facebook/Ambasada Franței la Bucuresti

Ucraina, Ucraina și iarăși Ucraina, iată tema principală la care a lucrat Consiliul UE în timpul președinției franceze care a început pe 1 ianuarie 2022 și se termină pe 30 iunie. În ciuda războiului, Consiliul a refuzat să lase celelalte capitole din agendă la o parte și a luat decizii pentru UE, în timp ce a făcut management de criză, a declarat ambasadoarea Franței la București, doamna Laurence Auer.

 

 Printre cele importante decizii care, nu privesc Ucraina, se numără, la capitolul agricultură, o măsură privind managementul pădurilor și refuzarea importurilor de lemn care nu îndeplinește standardele europene privind sustenabilitatea și concurența neloială. O altă decizie, de pe agenda economică, spune că în următorii 10 ani, 40% din bordul de directori ai companiilor, trebuie să fie femei.

Consiliul UE  a trebuit să ia decizii rapide pentru securitatea militară, energetică și alimentară a Uniunii și a întregii Europe, în urma invaziei rusești în Ucraina.

Zeci de decizii au fost luate, în contextul crizei ucrainiene: scăderea importurilor de petrol rusesc și căutarea altor furnizori precum Azerbaidjan, acțiuni militare de întărire a flancului estic al Uniunii, trimiterea de arme în Ucraina, dar și acțiuni umanitare pentru populația din țară sau refugiată. Doamna Laurence Auer spune că grosul deciziilor în dosarul ucraina a fost reprezentat de sancțiuni. Cum s-au simțit lucrurile pentru președinția franceză a Consiliului UE pe timp de război? Iată răspunsul ambasadoarei:

„A fost greu (...) dar trebuie să vă spun că cele 50 de pachete de sancțiuni privind Ucraina a fost ceva ce nu-ți imagina nimeni. Nimeni nu credea că așa ceva este posibil. De obicei, când se iau în calcul sancțiuni, acestea se discută în Comitetul pentru Sancțiuni, iar discuțiile pot dura doua luni și jumătate. Suntem obișnuiți cu sancțiunile, dar nu la acest nivel. A fost complicat ... Ce nu a fost complicat? Unitatea. Imediat, Franța a adunat un suport uimitor. Am avut acestă experiență din perioada COVID, creând Pachetul de Solidaritate, PNNR, și achiziționând vaccinuri. Știam că în această criză, Uniunea Europeană trebuia să se arate eficiență, astfel am fi fost disprețuiți de Rusia care ar fi spus că nu suntem eficienți. Președinția franceză a fost caracterizată de dorința de a asculta pe toată lumea. Nu am vrut să avem decizii luate la vârf și impuse apoi mai jos, am vrut să-i ascultăm pe toți partenerii, asta a fost foarte important.”

Cum rămâne cu aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei la UE?

O decizie importantă în timpul președinției fraceze a Consiliului Uniunii Europene  a fost acordarea statutului de candidat la aderare în Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova. Cele două țări vor trece inițial printr-un proces de preaderare și vor fi invitate în calitate de observatori la diverse reuniuni europene. Ucraina și Moldova vor putea face parte din anumite programe de preaderare, cum ar fi bursele Erasmus. Ambasadoarea Franței la București nu poate spune când vor începe și când se vor încheia negocierile de aderare privind cele două țări, dar, asigură diplomatul, de când Croația a intrat în UE, în 2013, procedurile sunt mai eficace. Au francezii vreun regret în ceea ce privește actiunile făcute de Consiliu pe timpul președinției lor?

„Ne pare rău că nu am reușit să deschidem negocieri cu Macedonia de Nord, deoarece nu am ajuns la un consens, dar așa funcționează aceste lucruri. Am avut o conferință cu toate părțile interesate, dar dacă nu ai consens, nu poți decide nimic în Consiliul UE După cum știți, inițial Bulgaria nu a acceptat începerea negocierilor, după care și-au ridicat vetoul în parlament, nu au mai avut obiecții. Problema e acum că guvernul bulgar a demisionat și au de rezolvat probleme interne, vorbim de o coaliție complicată. (...) Noi nu putem interveni în probleme interne, dar am încercat până în ultimul moment să găsim soluții. Dacă ar fi să trag linie, pot spune că a fost o perioadă excepțională, iar obiectivul nostru a fost ca războiul din Ucraina să nu țină în loc agenda normală a Consiliului. Am vrut să producem schimbări structurale în Europa, dar, în același timp, să facem management de criză.”

Franța predă conducerea Consiliului UE, Cehiei care se va afla la prezidiu în următoarele 6 luni.