Dezinformarea, o problemă majoră în perspectiva alegerilor prezidențiale din Brazilia

De la începutul anului, numărul de verificări efectuate de echipa de fact-checking a AFP cu privire la alegerile legislative din octombrie a crescut de patru ori patru din ianuarie până în iunie a.c.

,,În ultimele luni, dezinformarea despre alegeri a ocupat un loc dominant pe rețele, detronând Covid", spune Sergio Lüdtke, coordonatorul colectivului Comprova, care reunește 42 de instituții media implicate în fact-checking, printre care și AFP.

Potrivit acestuia, ,,pandemia a fost transformată într-un eveniment politic" și a ,,servit drept probă de încercare" pentru grupurile care răspândesc informații false. Și, având în vedere că se apropie alegerile din octombrie, verificarea este ,,mult mai complexă" decât cea de la alegerile anterioare din 2018, a spus el.

În Brazilia, cea mai mare parte a conținutului viral despre alegeri se concentrează pe cei doi mari favoriți în cursa pentru funcția supremă: actualul președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro și fostul președinte Luiz Inacio Lula da Silva, care a dus o politică de stânga între 2003 și 2010.

De asemenea, multe publicații pun sub semnul întrebării și sistemul de urne electronice, intrat în vigoare din 1996.

Evoluția dezinformării

În prezent, Lula se află cu mult în fața lui Bolsonaro în primul tur de scrutin (47%, potrivit unui sondaj recent al institutului de referință Datafolha), cu mult înaintea lui Bolsonaro (28%), în timp ce ceilalți candidați își împart ”firimiturile”: niciunul dintre ei nu depășește 8%.

Pe 2 octombrie, alegătorii vor trebui să își aleagă și deputații federali și regionali, precum și unii senatori.

În 2018, alegerile generale au fost deja marcate de difuzarea masivă de informații false, în special pe Whatsapp, însă, acestea erau mai ușor de verificat.

,,Astăzi, vedem din ce în ce mai mult conținut care nu este neapărat fals în sine, dar care induce o interpretare înșelătoare", explică Sergio Lüdtke.

Acest lucru a fost demonstrat de AFP în luna mai, când a analizat un tweet care punea sub semnul întrebării credibilitatea institutelor de sondare care intervievează ,,doar o mie de persoane".

Această cifră este corectă, dar interpretarea este greșită: specialiștii au explicat că acest eșantion este destul de fiabil dacă profilul persoanelor chestionate este în concordanță cu diversitatea populației.

,,Una dintre strategiile celor care practică dezinformarea este să semene îndoiala în rândul internauților, amestecând atât de mult faptele încât cititorul să nu mai știe în cine să aibă încredere", spune Pollyana Ferrari, specialist în comunicare care coordonează verificări de știri la Universitatea Catolică PUC.

Platforme noi

Din 2018, anumite platforme au câștigat un număr tot mai mare de adepți în Brazilia, inclusiv serviciul de mesagerie Telegram sau aplicațiile video TikTok și Kwai, care permit publicarea rapidă și manipularea ușoară a conținutului vizual.

Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, cu un videoclip distribuit de peste 100.000 de ori, care părea să arate fani de fotbal strigând ,,Lula, hoțule" pe un stadion plin la un meci al echipei naționale de fotbal a Braziliei. Fondul sonor preluat de la un alt eveniment fusese de fapt inserat în imagini, folosind o funcție disponibilă pe TikTok.

Pentru Pollyana Ferrari, această platformă simbolizează noua față a dezinformării de astăzi: mai dinamică și cu o dimensiune fals umoristică.

,,Ca un virus, aceste informații false contaminează urechile, tulbură ochii, se instalează în minte și se ascund în spatele unui umor care pare inofensiv, dar care devine un vector de transmitere și mai bun", spune ea.

Tribunalul Superior Electoral al Braziliei, care este responsabil de supravegherea alegerilor, avertizează că ,,informațiile false sau scoase din context afectează judecățile de valoare și determină alegătorii să își facă alegerea pe baza unor percepții eronate ale realității".

Traducere de Antonia Dinu după un articol publicat de France 24