R. Moldova și listele nominale ale deportărilor staliniste – un adevăr incomod pentru Putin

Peste 35 de mii de oameni au fost duși atunci, cu forța, la mii de kilometri , în ținutul neospitalier al Siberiei, de unde foarte mulți nu s-au mai întors.

După cum spune președinta Maia Sandu într-o postare pe rețelele sociale, "pe aceste liste citim nume de oameni concreți - despre unii i-am auzit vorbind în șoaptă pe părinții noștri, unii sunt chiar rudele noastre".

Publicarea acestor liste are astăzi o puternică semnificație politică.

Mai întâi de toate, este un răspuns la dezinformarea constantă și îndelungată la care au fost supuși locuitorii dintre Prut și Nistru: nu, Uniunea Sovietică nu a fost eliberatorul, a fost agresorul. Și, de bună seamă, deportările n-au fost duse la îndeplinire de jandarmul român, zugrăvit de propaganda Kremlinului ca întruchiparea răului absolut.

Apoi, ar mai fi de spus că, atunci când se vorbește despre crimele staliniste, propagandiștii ruși întorc foaia arătând spre crimele comise în Basarabia de regimul lui Antonescu.

Doar că aceste triste episoade ale istoriei nu pot fi puse pe același plan, cel puțin când vine vorba de asumarea răspunderii.

România a recunoscut participarea la Holocaust, despre atrocitățile regimului Antonescu se publică studii de specialitate, se scriu cărți și articole, se fac emisiuni și filme. România își asumă greșelile trecutului, astfel încât să nu le mai repete.

În schimb, în regimul Putin, legea pedepsește orice punere în discuție a istoriei oficiale, în care crimele staliniste sunt ocultate.

Ba mai mult, atrocitățile sunt repetate întocmai de regimul lui Vladimir Putin.

Și aici este al doilea aspect important al poveștii, pentru că deportările reprezintă, din păcate, o realitate a zilelor noastre.

Rusia lui Putin le aplică la scară largă în teritoriile ocupate din Ucraina. Și le aplică după modelul cunoscut: vizează în special elitele politice, administrative, economice, culturale, profesionale, liderii de opinie – pe scurt, toți cei care pot contribui la o societate bazată pe gândire liberă.

În mesajul cu ocazia publicării listelor nominale, președinta Maia Sandu afirmă că "deportările nu sunt un fapt consumat, ci o rană care încă nu s-a vindecat (...)  Condamnăm discursul și acțiunile celor care le neagă în continuare, căci la fel procedează și acei care neagă astăzi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și victimele acesteia", a mai spus președinta Republicii Moldova.

 Un mesaj despre negaționism la care ar fi bine să reflectăm.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica