Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Unde vor duce tensiunile ruso-kazahe în domeniul petrolului?

gaze_spania.jpg

Uzina de regazificare Enagas, portul Barcelona, Spania, 29 martie 2022
Sursa imaginii: 
AFP - JOSEP LAGO via rfi.fr

La distanță de numai șase luni, relația dintre Moscova și  Astana s-a transformat din prietenie cu interes și patronaj până într-acolo încât în ianuarie Moscova trimitea trupe pentru a apăra regimul autocrat al lui Tokaev în urma revoltei interne,  până la ostilitate latentă manifestă deocamdată punctual în blocări ale infrastructurii feroviare și mai ales a transportului de petrol. Motivul evident este invazia Ucrainei, pe care regimul Tokaev nu o vede cu ochi buni. Ultimul episod al acestei tendințe ostile s-a consumat în jurul Conductei Caspice. E foarte posibil ca în următoarele luni să asistăm la alte episoade de acest gen.

 

 

Originile tensiunilor pe care le urmărim în ultimele zile pot fi trasate începând cu Forumul Economic de la Petersburg din 15-18 iunie anul curent. În timpul unui panel VIP cu participarea lui Vladimir Putin și a lui Kasâm-Jomart Tokaev, cel din urmă și-a exprimat deschis, dar diplomatic, frustrarea față de parada separatismului pro-rus din Ucraina și a afirmat că Kazahstanul nu va recunoaște niciodată independența acestor entități din Luhansk, Donețk sau alte asemenea entități para-statale din spațiul post-sovietic.

Imediat după forum mulți observatori se întrebau dacă vor urma acțiuni de intimidare din partea Moscovei. Acestea nu s-au făcut așteptate prea mult, fiindcă pe 20 iunie făcea înconjurul știrea că Kazahstanul ar fi blocat 1700 de vagoane cu cărbune cu destinația în Rusia ca răspuns la limitarea exportului kazah de petrol. Ulterior știrea era dezmințită de executivul kazah, însă devenea clar că se adună norii pe axa Nur-Sultan – Moscova, deoarece într-adevăr Rusia începea limitarea transportului de petrol din Kazahstan până în portul din Novorosiisk la Marea Neagră din motive ”tehnice”.

În realitate, astfel de ”probleme tehnice” s-au făcut simțite încă de la sfârșitul lunii martie, atunci când Rusia prin vocea vice-ministrului energiei (Pavel Sorokin) declara că pe viitor capacitatea conductei va fi redusă din cauza unor furtuni care au afectat funcționarea terminalului din Novorosiisk și incapacitatea de a găsi piese de schimb în timp util din cauza sancțiunilor Vestului. La acel moment, aceste declarații erau interpretate de Financial Times ca o formă de intimidare și răspuns la sancțiunile Vestului după invazia repetată a Ucrainei. Oricare ar fi fost realitatea, este un fapt documentat că până la sfârșitul lunii mai, capacitatea de transport a conductei a scăzut vizibil. Mai trebuie adăugat în acest context că printre co-proprietarii consorțiului care gestionează conducta sunt companiile americane Chevron și Exxon care dețin 15%, respectiv 7%, din acțiunile consorțiului. 

Conductă de importanță strategică pentru Kazahstan

Pe 5 iulie o curte de justiție din Novorosiisk a decis suspendarea activității conductei ce aparține Consorțiului Conductei Caspice pentru o lună. Motivarea deciziei este informată de relatări cu privire la încălcarea normelor ecologice de către consorțiul ce gestionează funcționarea conductei. Însă trebuie menționat că aceste informări cu privire la încălcări de ordin ecologic nu pot fi verificate, fiindcă companiilor occidentale nu li se permite accesul pentru evaluarea acestor presupuse pagube pe teritoriul Rusiei, acolo pe unde tranzitează conducta caspică teritoriul Rusiei pe o distanță de aproape 1000 de km.

Conducta Caspica de petrol începe în Tenghiz, Kazahstan și urmează o rută de 1505 de km până în Novorosiisk. În 2021 prin această conductă Kazahstanul a transportat aproximativ 480 de mln de barili de petrol. Această conductă este una din principalele căi de transport și export al petrolului kazah prin Marea Neagră în Europa. Conducta asigură aproximativ 45% din exporturile Kazahstanului de petrol cu destinația în Europa. O altă cotă parte de 15% din petrolul kazah care ajunge în Europa este transportat prin Marea Caspică până în Azerbaidjan, ca mai apoi să fie transportat prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan. Dar, cea din urmă rută nu are o capacitate suficientă pentru a înlocui transportul petrolului kazah prin Conducta Caspică, și deci nu este o opțiune viabilă.

Această conductă de petrol reprezintă o importantă sursă de venit pentru statul kazah, dar și o sursă alternativă importantă pentru cererea statelor europene în condițiile embargoului impus Rusiei. În perspectiva în care Europa și Occidentul intenționează să reducă importul de petrol din Rusia cu până la 90% în acest an, Conducta Caspică din Kazahstan ar avea un rol important în multiplicarea surselor alternative. Atâta doar că nimeni nu poate ignora faptul că Rusia poate avea un rol definitoriu pentru funcționalitatea acestei conducte din moment ce două-treimi din această conductă trece pe teritoriul său.

Ce urmează?

Ca rezultat al deciziei curții din Novorosiisk, sau mai bine zis a ordinelor primite de la Moscova, Conducta Caspică își va reduce simțitor capacitatea de transport al petrolului din Kazahstan pentru cel puțin următoarele 30 de zile. Evident în culise Rusia va duce un joc dur de șantaj al executivului kazah, dar și de retorsiune în domeniul petrolului față de Occident. Pentru Rusia este o ocazie perfectă de a-și pune în valoare vocația de șantajor cu vechime și tradiție în sfera energetică. Între timp Kazahstanul va trebui să suporte consecințe tehnice ca urmare a reducerii producției de petrol și mai ales financiare de pe urma cvasi-blocării acestei conducte. Se estimează că pentru o singură lună de blocaj al transportului de petrol Kazahstanul pierde în jur de $500 mln. Vom asista oare la o încercare de escaladare din partea Kazahstanului? Probabil nu, dar nici nu putem exclude anumite forme de rezistență din partea regimului lui Kasâm-Jomart Tokaev manifestate atât economic și infrastructural, cât și politic.

 
Corespondentul RFI la Varsovia, Oktavian Milewski