Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Înscenarea de la Tămădău, pretextul dizolvării ultimului partid democratic din România înainte de instaurarea comunismului

tamadau.jpg

”Grupul de la Tămădău”, iulie 1947
Sursa imaginii: 
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc / http://www.iiccmer.ro/

La 14 iulie 1947, un grup de lideri ai Partidului Naţional-Ţărănesc (PNŢ), în frunte cu Ion Mihalache, vicepreşedinte, Nicolae Penescu, secretar general, şi Nicolae Carandino, director al ziarului "Dreptatea", a fost arestat pe aeroportul din Tămădău, la 46 km de Bucureşti, sub acuzaţia de tentativă de "fugă într-o ţară străină".

În anii 1947-1948, au fost desfiinţate, treptat, toate partidele care se opuneau comunismului, pentru ca în final partidul comunist să devină unica forţă politică.

"Pe plan politic, în urma unei acţiuni provocatoare bine organizată, căreia i-au căzut victimă liderii PNŢ (un agent provocator a propus conducerii PNŢ să ducă în străinătate, pe calea aerului, un grup de fruntaşi ai partidului, care să acţioneze peste hotare împotriva comunizării ţării), Iuliu Maniu a fost de acord ca vicepreşedintele PNŢ, Ion Mihalache, secretarul general al PNŢ Nicolae Penescu şi alţii să părăsească ţara.

Grupul a fost arestat, în ziua de 14 iulie, la Tămădău (fusese urmărit în permanenţă), ceea ce a permis guvernului să dizolve PNŢ (30 iulie) şi, în urma unui proces, să-i condamne pe conducătorii naţional-ţărănişti, în frunte cu Iuliu Maniu, osândit la muncă silnică pe viaţă.

Dispărea astfel principalul partid politic ataşat democraţiei şi, prin urmare, adversar al totalitarismului comunist", arată istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002).

După alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, al căror rezultat fusese falsificat, situaţia Partidului Naţional-Ţărănesc devenise tot mai precară.

Noua putere a intensificat măsurile împotriva adversarilor politici, cenzura s-a înăsprit, întrunirile nu erau admise, sub diverse pretexte, mai mulţi naţional-ţărănişti au fost arestaţi.

Preşedintele Partidului Naţional-Ţărănesc Iuliu Maniu considera de datoria lui să informeze opinia publică occidentală asupra situaţiei din România, se arată în lucrarea "Istoria Partidului Naţional Ţărănesc", autor Ioan Scurtu (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994).

Într-o declaraţie de presă făcută la 4 aprilie 1947, Iuliu Maniu afirma că poporul român n-a încetat să-şi manifeste ataşamentul faţă de idealul democratic.

"Deoarece posibilităţile de acţiune în ţară deveneau tot mai limitate şi lipsite de eficienţă, Iuliu Maniu a cerut unui grup de fruntaşi naţional-ţărănişti să plece în străinătate, pentru a informa opinia publică internaţională despre situaţia din România" ("Istoria Partidului Naţional Ţărănesc", Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994).

Grupul urma să plece, cu două avioane IAR-39, în Turcia şi de aici în Occident, iar decolarea trebuia să aibă loc de pe aeroportul Tămădău, la 46 km de Bucureşti, în dimineaţa zilei de 14 iulie 1947.

"Câteva maşini au pornit spre Tămădău, iar la puţină vreme după ce au ajuns, pe la ora 6 dimineaţa, au sosit cele două avioane mici, de exerciţiu.

Pasagerii au început să-şi transporte bagajele. Dar, în acel moment a apărut un grup de lucrători ai Ministerului de Interne, care au început să tragă în aer, obligându-i pe naţional-ţărănişti să se predea.

Unul dintre piloţi fusese racolat de Siguranţă, dezvăluind întregul plan al 'fugii de la Tămădău'. În aceeaşi zi, 14 iulie, organele de Siguranţă au descins la sediul central al Partidului Naţional-Ţărănesc, confiscând arhiva, în prezenţa lui Corneliu Coposu, secretarul general adjunct al acestui partid." ("Istoria Partidului Naţional Ţărănesc", de Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994).

Organele Siguranţei Statului au arestat în ziua de 14 iulie 1947, la ora 7 dimineaţa, pe aeroportul Tămădău, pe Ion Mihalache, vicepreşedinte al PNŢ, Nicolae Penescu, secretar general al PNŢ, Ilie Lazăr, membru în Delegaţia Permanentă a PNŢ, Nicolae Carandino, directorul ziarului "Dreptatea", Lily Carandino, soţia acestuia, doctorul Gafenco Constantin, inginerul Popescu Gheorghe ş.a.

Tentativa de plecare în străinătate a fost imediat etichetată de guvern drept act de "trădare naţională", menţionează Constantin C. Girescu în lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Au fost organizate de îndată zeci de mitinguri, la care se cerea desfiinţarea PNŢ-ului, judecarea "fugarilor" şi arestarea celorlalţi conducători ai partidului, în frunte cu Iuliu Maniu, căruia i se fixase domiciliu forţat.

La 19 iulie 1947, Adunarea Deputaţilor a decis ridicarea imunităţii parlamentare pentru deputaţii naţional-ţărănişti. Liderii Partidului Naţional-Ţărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu, au fost judecaţi în cadrul unui proces ce a avut loc la Bucureşti între 29 octombrie-11 noiembrie 1947 şi condamnaţi la ani grei de închisoare.

 

Sursa: Agerpres