Cum rezistă PSD și PNL în sondaje, în ciuda măsurilor economice dure luate de Guvern?

PSD este cotat la 37% intenţie de vot, în timp ce PNL se clasează pe locul doi, cu 23%, arată un sondaj Avangarde realizat, în iulie, la comanda PSD. AUR se clasează pe locul trei, cu 11%, în timp ce USR ar obţine doar 9%. Singurul partid care ar mai trece pragul electoral ar fi UDMR – 5%. Formaţiunile conduse de Liviu Dragnea (APP) şi Ludovic Orban (Forţa Dreptei) sunt cotate la 2%. 

La capitolul încredere, clasamentul este deschis de liderul PSD Marcel Ciolacu, cu 25% cotă de încredere. Pe locul doi se situează premierul şi preşedintele PNL Nicolae Ciucă (18%), iar podiumul este completat de preşedintele Klaus Iohannis (15%). Liderul AUR George Simion are o cotă de încredere de 11%, în timp ce preşedintele USR, Cătălin Drulă, adună 9%. Ludovic Orban (8%) şi Dacian Cioloş (6%) ocupă ultimele poziţii.

Sondajul a fost realizat în perioada 22-31 iulie 2022, pe un eşantion de 902 subiecţi, prin metoda CATI (telefonic). Marja de eroare este de +- 3,4%.

Țăranu: Românii nu văd o alternativă la PSD și PNL

Andrei Țăranu: Personajul care a avut cele mai multe discursuri pe aceste teme, scumpiri, criză energetică, încercând să propună niște politici publice mai degrabă populiste, din punctul meu de vedere, dar cu impact social, a fost Marcel Ciolacu și PSD. Eu așa explic faptul că atât domnul Ciolacul, cât și PSD se află în frunte. Sunt la distanță unul de altul. PSD-ul este în bazinul său electoral, în timp ce domnul Ciolacu este la 12% sub partid. Dar chiar și așa, el a fost vectorul principal al PSD și a avut niște mesaje care să liniștească societatea. Domnul Ciucă este încă destul de necunoscut societății. În bună măsură are un discurs care nu convinge. Cred că această încredere vin, mai degrabă, din încrederea în spațiul militar din care provine primul ministru și în uniforma militară, decât în persoana domnului Ciucă, care nu pare a fi de multe ori convingător în discursurile domniei sale. În ceea ce îi privește pe ceilalți, domnul Iohannis este în aceeași linie în care a fost în toate sondajele Avangarde, undeva între 14% și 18%. Este într-un bazin care fluctuează relativ puțin, într-o perioadă în care a fost criză și nu s-a bucurat de foarte multă presă bună. Probabil că a mai scăzut puțin, dar nu excesiv.

Reporter: Dacă ne uităm la intenția de vot pentru partide, am văzut că PSD și PNL, conform acestui sondaj, par să reziste destul de bine din punct de vedere electoral, dacă ne gândim la perioada dificilă economică prin care trecem și la măsurile nepopulare pe care Guvernul le ia și le va mai lua în următoarele luni și în anul următor. Vă surprinde nivelul încă destul de ridicat menținut de PSD și PNL și incapacitatea celorlalte partide de a profita electoral de pe urma acestei guvernări dificile?

AȚ: E foarte greu de crezut că în clipa de față societatea românească vede o alternativă la PSD sau la PNL. Celelalte partide nu par a fi alternative pentru majoritatea, pentru mainstream-ul social. Așa cum observați, atât USR, cât și AUR sunt, mai degrabă, privite ca partide extremiste, chiar dacă sunt în dimensiuni diferite. Dar sunt percepute ca având un discurs mai degrabă extremist, mai degrabă radical și radicalizat. În timp ce partidele care sunt la guvernare, fiind și partide foarte vechi, care vin din 1990, au, mai ales în această perioadă de criză, un ton și o atitudine paternalistă. Însă trebuie subliniat că acest sondaj a fost făcut înainte de data de 1 august, zi în care au crescut taxe și impozite, s-au introdus impozite noi, precum impozitul pe part-time. Acestea vor fi taxate, probabil, într-un sondaj ulterior și vom vedea o anumită scădere a coaliției în ansamblu și a partidelor separat.

Rep: Aș mai vrea să abordăm o chestiune particulară, și anume UDMR, care apare în limita celor cinci procente care asigură accederea în Parlament. Am văzut în ultima perioadă o apropiere clară a UDMR, prin vocea liderului Kelemen Hunor de liderul ungar Viktor Orban, care știm ce imagine are la nivel european, ce derapaje frecvente are față de Uniunea Europeană și chiar față de România în chestiunea sensibilă a Transilvaniei. Această apropiere a lui Kelemen Hunor de Viktor Orban va influența percepția electoratului obișnuit al UDMR față de acest partid?

AȚ: Probabil că o va îmbunătăți. Trebuie spus un lucru. Faptul că UDMR și Fidesz au fost partide foarte apropiate se știe în Transilvania de foarte multă vreme. Mai ales că în alegerile care au avut loc în iunie anul acesta UDMR a fost un partid care l-a sprijinit pe Viktor Orban și Fidesz-ul extrem de puternic în Transilvania. Sunt foarte mulți cetățeni români care au dublă cetățenie și pot să voteze la alegerile din republica maghiară. Cred că de aici este această apropiere. Vizita pe care a făcut-o după doi ani Viktor Orban a fost și o formă de mulțumire pentru UDMR. Toți liderii UDMR au fost la Tușnad alături de Viktor Orban. O bună parte din electoratul maghiar din Transilvania este foarte apropiat de Fidesz. Uitați-vă la scorurile pe care le-a obținut Fidesz în alegerile din iunie și lucrurile sunt mai mult decât clare. Că statul român, din nefericire, se trezește foarte târziu în situații de genul ăsta este, fără discuție, un adevăr. Dar UDMR prin intermediul Fidesz sau Fidesz prin intermediul UDMR, folosind bani mulți din Ungaria, a avut o politică culturală, economică, socială pentru comunitatea maghiară din România, care a lipsit din partea statului român. 

Ascultă: