Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


O "piatră de hotar" în Dosarul Schengen. Dar cum va răspunde Parlamentul României?

schengen.png

Plăcuța care marchează una din intrările în orășelul Schengen din Luxemburg, cel care a dat numele Tratatului european
Sursa imaginii: 
Reuters via rfi.fr

Președintele Klaus Iohannis a salutat luni anunțul cancelarului Olaf Scholz de susținere a aderării României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen, în cadrul reuniunii europene de la Praga. Declarația șefului guvernului german este o piatră de hotar în ce privește demersul Bucureștiului de acedere la spațiul comun fără frontiere. Însă răspunderea îi revine acum, într-o bună măsură, chiar României. Mai exact, Parlamentului.

Declarația cancelarului Scholz reprezintă prima confirmare oficială a Berlinului privind susținerea aderării României ( dar și a Bulgariei)  la Spațiul Schengen, un dosar care a fost luat pentru prima dată în discuție încă din anul 2011. Ulterior, Croația a aderat la UE, în 2013 și iat-o acum, la rândul ei, aproape de intrarea în spațiul comun fără frontiere.

Semnalul politic este important.

Germania se alătură Franței, al cărei sprijin a fost deja pronunțat de președintele Emmanuel Macron și astfel, ambele state-pilon ale Uniunii susțin acum extinderea Spațiului Schengen.

Cât privește importanța accederii României, dar și a Bulgariei și Croației, este suficient să ne amintim doar de timpii tot mai mari de așteptare de la punctele de trecere a frontierelor, pe parcursul acestei veri.

După ridicarea restricțiilor legate de pandemie, românii au început să călătorească în număr tot mai mare. Traficul de mărfuri s-a intensificat, de asemenea.

La toate acestea s-au adăugat presiunile extraordinare venite dinspre Ucraina, ale cărei porturi la Marea Neagră au fost blocate. Astfel, a trebuit să fie găsite căi terestre pentru exportul mărfurilor ucrainene, îndeosebi cereale. S-au format astfel cozi kilometrice de camioane, la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. Cozi care n-ar fi existat în cazul unui Spațiu Schengen extins.

Desigur, aceste probleme de ordin logistic au rolul lor în deblocarea "Dosarului Schengen". Și există, de bună seamă, mesajul politic.

După declanșarea invaziei rusești asupra Ucrainei, europenii par să fi ieșit dintr-un imobilism vecin cu scleroza.

Au înțeles amenințarea Rusiei și faptul că numai uniți îi pot face față. Au pus în aplicare planuri pentru a se scutura de dependența de resursele energetice rusești. Și și-au consolidat instrumentele politice: au dat undă verde pentru deschiderea negocierilor pentru Ucraina, Republica Moldova, Albania și Macedonia de Nord. Au sprijinit cererile Finlandei și Suediei de aderare la NATO. Și iată că acum vine semnalul prin care cuplul franco-german sprijină extinderea Spațiului Schengen.

Dacă totul va decurge bine, vom putea primi vestea mult așteptată din partea Consiliului JAI, în octombrie sau decembrie.

Însă aici avem și partea noastră de responsabilitate.

Statele (să le zicem) sceptice au legat dosarul Schengen de MCV. Și evident că așteaptă progresele României în privința justiției.

Noile legi ale justiției vor ajunge cât de curând în dezbaterea Parlamentului. Și totul depinde de voința pe care o vor manifesta camerele legiuitoare.

Așadar: se va contura în Parlament o majoritate pro-europeană, care să adopte acest proiect în conformitate cu angajamentele României față de Comisia de la Bruxelles?

Recentele modificări aduse legii avertizorului de integritate au sugerat o majoritate de sens contrar: anti-reformistă și anti-europeană. Să vedem dacă, de data aceasta, perspectiva aderării la Spațiul Schengen va înclina balanța în partea cealaltă.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 30 august 2022