Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice a murit

ap22242761696134.jpg

Sursa imaginii: 
AP PHOTO / Boris Yurchenko

Ultimul președinte sovietic rămâne în istorie ca liderul care a pus capăt Războiului Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să împiedice prăbușirea Uniunii Sovietice.

Mihail Gorbaciov, conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991, a murit marți seara la vârsta de 91 de ani. Ultimul președinte sovietic a încheiat mai multe acorduri de reducere a înarmării cu Statele Unite și parteneriate cu puterile occidentale pentru a înlătura Cortina de Fier, care diviza Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, ceea ce a dus la reunificarea Germaniei.

Reformele introduse de el au dus la sfârșitul Războiului Rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist rus și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control. El rămâne în istorie și cu o serie de concepte reformatoare care au făcut carieră în epocă: „glasnost” - transparenţă și „perestroika” - restructurare. Ultimul lider sovietic declara atunci că sistemul economic sovietic era osificat și că reorganizarea lui era imediat necesară. La început, reformele lui au fost cunoscute ca "uskorenie" (accelerare), dar, mai apoi, termenul "perestroika" (reconstrucție) a devenit mult mai popular.

Politica sa cunoscută sub numele Glasnost - transparență - a permis criticarea partidului și a statului, lucruri de neconceput înainte, dar a încurajat totodată naționaliștii să facă presiuni pentru independență în republicile baltice și în alte părți.

Când protestele pro-democrație au cuprins națiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunistă în 1989, el s-a abținut de la folosirea forței - spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968.

Dar protestele au alimentat aspirațiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică. Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.

Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele pe care le-au provocat reformele sale, considerând scăderea nivelului de trai un preț prea mare pentru democrație. După ce l-a vizitat la spital pe Mihail Gorbaciov, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat pentru ziarul Zvezda, aparținând forțelor armate: „Ne-a dat libertate tuturor, dar noi nu am știu ce să facem cu ea”.