Sociolog: Guvernul României e precum Niță mincinosul, creează condiții pentru populism și extremism

Gelu Duminică: Exact ca în pilda cu Niță mincinosul. Nu știu dacă o știți. Ăla care tot zicea că a dat lupul în oi, lumea sărea să îl ajute și când chiar a dat lupul în oi nu l-a mai crezut nimeni. Din păcate, Guvernul României și decidenții politici ai României sunt precum Niță mincinosul. Nu mai prezintă credibilitate deloc. Iar faptul că ei înșiși ne spun că nu e o problemă, ne face să credem că va fi o problemă. Aceleași personaje ne spuneau, de exemplu, înaintea crizei financiare din 2010 că România nu va fi afectată de criză și a fost afectată. Înainte de criza Covid spuneau că e o răceală și nu a fost o răceală. Întotdeauna când guvernul nostru ne spune să stăm liniștiți, FNI veghează asupra noastră. Din păcate suntem obișnuiți ci povestea asta și nu mai avem credibilitate, mai ales că vedem și ceea ce se întâmplă în vest. Și ne întrebăm cum de la ăia o să fie criză și la noi nu o să fie. Coroborând cu încrederea slabă, cu credibilitatea, cu Niță mincinosul, iată că avem rezultatele astea. Mai degrabă în momentul de față, în momentul în care guvernul ne spune să stăm liniștiți, înțelepciunea ne spune să nu stăm liniștiți deloc.

Reporter: Potrivit aceluiași sondaj principalul motiv de îngrijorare al românilor este inflația. Am văzut că 50% dintre respondenți pun această îngrijorare pe primul loc. Abia apoi am văzut criza energetică provocată de Rusia 17%, criza alimentară 15%, creșterea ratelor la bănci 10%. Sunt îngrijorări care țin de traiul de zi cu zi și de vremurile sumbre care se prevăd...

GD: Un comportament depinde întotdeauna de context și de situație. Iar în momentul de față e logic ca tot ceea ce înseamnă energie să fie oarecum departe pentru că nu resimțim cu adevărat amploarea a tot ceea ce se va întâmpla pentru că tot ceea ce înseamnă consum energetic pentru uz casnic este redus față de ceea ce va fi în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie. Mai degrabă resimțim șocul cumpărăturilor sau plății la casă, când ne ducem la casa din magazin și plătim. Putem simplu observa că puterea noastră de cumpărare a scăzut, că pentru ceea ce cumpărat acum trei luni cu 500 de lei, acum plătim 700 de lei, în condițiile în care salariu ne-a rămas același. Atunci, vedem mai repede acest lucru decât ceea ce va însemna criza energetică. Nu realizăm foarte bine că prețurile sunt și din cauza crizei energetice pentru că noi le punem oarecum separat. Îmi cumpăr de mâncare, nu cumpăr energie. Însă în momentul în care voi cumpăra energie pentru a mă încălzi și o să plătesc 1.000 de lei pentru un apartament cu două camere, atunci e foarte probabil ca cifrele pe care le-ați prezentat dumneavoastră să arate altfel.

Rep: Oricum ar fi, sunt o droaie de motive de îngrijorare pentru cetățenii români. Din perspectiva sociologică la nivel de grup, cum influențează asta populația și comportamentul ei la modul general?

GD: Nu îngrijorările sunt marea problemă. Orice om are îngrijorări în funcție de context. Întotdeauna vom avea temeri. Întotdeauna vom avea lucruri pentru care să ne pregătim.  Din punctul meu de vedere, marea problemă este încrederea în leadership-ul politic, încrederea în Guvern, încrederea în Parlament și faptul că toate acestea griji sunt acutizate de încrederea foarte slabă pe care o avem în cei pe care i-am menționat mai devreme. La nivel macro, cred că lipsa asta de încredere va fi marea problemă pe care România o are. Pe aceste probleme, pe aceste provocări vor crește salvatorii neamului, vor crește cei care îi vor înjura în dreapta și în stânga pe actualii lideri politici fară să ofere nimic decât ura din propriile suflete. Acum doi ani, chiar în prima lună de criză covid am scris un articol care se numea Coronavirusu’ și echitatea, în care spuneam că mare problemă a societății românești în perioada Covid sau în criza generată de Covid va fi creșterea extremismului, a forței partidelor politice extremiste în România. În martie 2020, lumea s-a uitat strâmb la mine. Însă în decembrie 2020 un partid cu grave derapaje extremiste a intrat în Parlament cu un scor de aproape 10%.

Rep: Și a fost surprinzător pentru toată lumea. Acum poate nu ar mai fi atât de surprinzător, pe aceeași logică pe care o propuneți și dumneavoastră, domnule Duminică, dacă în 2024 vom vedea acest partid, AUR, la peste 20%.

GD: Eu am zis că nu îi mai pronunț numele acelui partid. Sper să mă țin de promisiune. Însă, da, partidul respectiv are toate șansele ca în 2024 să devină partidul numărul doi în România. Are toate șansele. Însă marea problemă nu este faptul că partidul respectiv oferă ceea ce orice partid populist a oferit de 2.000 de ani, respectiv pâine și circ. Vezi nunta de acum o săptămână. Marea problemă este modul în care partidele tradiționale înțeleg agenda cetățeanului. Faptul că îngrijorările pe care dumneavoastră le-ați enunțat nu își găsesc ecou în măsurile politice care să genereze o guvernare corectă, apropiată de cetățean.

Ascultă: