Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Varșovia revine la paradigma polexit-ului conceptual

morawiecki_leyen.jpg

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen
Sursa imaginii: 
Twitter/Ursula von der Leyen

De câteva săptămâni deja se observă o revenire la tiparul conflictual latent de interacțiune dintre Varșovia și Bruxelles. Această observație este valabilă deocamdată la nivel discursiv, în special din partea liderilor din executivul Partidului Lege și Justiție. Este totodată o chestiune de timp până ce această revenire va fi marcată de noi decizii de menținere a stării de blocare a PNRR-ului pentru Polonia din partea Comisiei Europene.  Comisia trimite deja semnale că nu va face niciun pas înapoi de la principiile și valorile statului de drept pe care îl vrea practicat în mod adecvat de către guvernul polonez și în conformitate cu acordul din luna iunie.   

Conform acordului semnat între Comisia Europeană și guvernul Partidului Lege și Justiție, banii din PNRR pentru Polonia, adică 35.4 mlrd de Euro, nu vor fi debursați pana ce nu vor fi îndeplinite toate condițiile și criteriile negociate în acord. Acestea sunt în jur de 300 la număr. Aceste condiții și criterii la rândul lor sunt încadrate în ceea ce a fost supranumit ”repere” (milestones), în total un număr de 115 de repere, care necesită multă muncă de implementare și monitorizare din partea Comisiei Europene.

Mulți liderii polonezi din axa guvernării însă, în special Jarosław Kaczyński sau Zbigniew Ziobro, nu vor să livreze până la ultimul criteriu, din contra. Abia în luna august a devenit clar că aceștia s-ar mulțumi cu un program minim de implementare a doar câteva repere. Însă, printre cele 300 de cerințe și criterii, există și unele ce țin de pachetul verde al UE, adică transformarea verde sau politica climatică, reforme ce țin de exemplu de centralele de gaz, automobile pe combustibil fosil, standarde de calitate a aerului etc. etc.

Sunt reforme solicitate de UE de peste șase ani și pe care Partidul Lege și Justiție le-a ignorat pana în prezent. Aceste repere stau ceva mai jos în listă, după criterii ca eliminarea Camerei Disciplinare, restabilirea în funcții a judecătorilor din vechiul complet judiciar sau abrogarea unor legi care politizează sistemul judiciar. Pentru Comisia Europeană, doar după implementarea tuturor acestor criterii și cerințe, timp de un an, adică până în iunie 2023, se va putea vorbi despre deblocarea completă a PNRR.

Aceeași Mărie, cu altă pălărie

Negocierile pe care le-au purtat președintele Duda și premierul Morawiecki începând cu decembrie 2021 și până în iunie 2022, s-au dovedit a fi mai degrabă parte a unei stratageme cu iz electoral, cu ajutorul cărora Partidul Lege și Justiție a sperat să obțină deblocarea PNRR-ului în baza unor concesii cosmetice și limitate la doar câteva repere negociate în luna iunie, nicidecum în baza implementării complete a reperelor sus-menționate. Miliardele obținute din PNRR la schimb, ar fi oferit o pernă de siguranță pentru programe populiste în anul electoral 2023, an în care vor fi alegeri europarlamentare, locale și parlamentare în Polonia.

Comisia Europeană, prin Ursula von der Leyen, a dat de înțeles că ar fi disponibilă să ofere în tranșe banii din PNRR doar dacă reperele negociate vor fi implementate cu bună credință. Ce s-a întâmplat în realitate cu Camera Disciplinară de exemplu? Aceasta a fost desființată, ca mai apoi să fie reînființată sub altă denumire, cu atribuții relativ limitate și modificări funcționale mai degrabă cosmetice. Aspectul care continuă să contrarieze așteptările Comisiei Europene ține de numirea așa-numiților neo-judecători pe care președintele polonez îi poate numi în baza unei legi care continuă să politizeze funcțiile acestor judecători și să le limiteze capacitatea de exercitare a funcției judecătorești în mod imparțial. Este vorba despre așa-numita ”lege a botniței” (ustawa kagańcowa) sau legea pentru standardele de conduită judecătorească care interzice evaluarea critică a deciziilor cu caracter judiciar al oficialilor, cum ar fi miniștri, deputați și alți funcționari, inclusiv președintele statului.

Din perspectiva Comisiei Europene, până nu este abrogată această lege, nu se va schimba nimic substanțial în relația cu Varșovia. Anume din această cauză Bruxelles-ul nu dorește să deblocheze nicio tranșă din PNRR. Altfel, orice tranșă ar fi reprezentat un soi de premiu pentru angajamentele luate prin acordul din luna iunie. Despre celelalte zeci de repere, nici nu mai vine vorba în prezent.

Revenirea la ”polexit-ul conceptual”

Suntem așadar iarăși în fața unei noi spirale conflictuale între Varșovia și Bruxelles. La Varșovia revine în discursul public noțiunea de polexit, chiar dacă se știe bine că în orice sondaj între 80 și 90% dintre polonezi nu concep de fapt ieșirea Poloniei din Uniunea Europeană.

Ce înseamnă de fapt acest ”polexit conceptual”? Acesta este un eufemism pentru politica șantajului. Simplu spus un fel de a spune că ”dacă nu ne dați banii, atunci ...” Înseamnă că liderii din partidul Lege și Justiție vor încerca să joace iarăși cartea ”suveranismului radical”, adică se va marșa pe ideea că Polonia nu poate să facă compromisuri pe seama suveranității sale în Uniunea Europeană, în special în situația în care banii din PNRR i se cuvin pe drept. Vina va fi aruncată pe Comisia Europeană, pe opoziția cosmopoliților democratici condusă de Donald Tusk de exemplu, și, desigur, Germania, care este ciuca bătăilor pentru guvernanții din partidul de guvernare când vine vorba despre deciziile luate la Bruxelles.

Cel mai recent sondaj (la comanda revistei wPolityce) indică că 46% din polonezi nu ar fi de acord cu ”concesii suverane” pentru o obține banii din PNRR, în timp ce 29% ar fi de acord cu astfel de concesii. Asemenea trend se înscrie perfect în siajul format de jocul Partidului Lege și Justiție pornind de la controversele generate de incapacitatea de a încasa banii din PNRR. J.Kaczyński consideră că dacă va reuși să joace abil în baza acestui narativ al polexitului conceptual și al suveranismului polonez în relație cu Uniunea Europeană, atunci va reuși să câștige alegerile euro-parlamentare și mai ales pe cele parlamentare din toamna lui 2023. În acest moment sondajele par a-i oferi suficientă încredere că polonezii nu vor face nicio concesie de la ”dreptul de a primi banii care oricum le aparțin”.

 
Corespondentul RFI Oktawian Milewski despre revenirea Varșovei la paradigma polexit-ului conceptual