De ce a fost Gorbaciov atât de apreciat în Occident, dar atât de disprețuit în Rusia? (analiză France 24)

Reacțiile la anunțul morții lui Gorbaciov au fost foarte diferite între Occident, pe de-o parte, și Rusia și China, pe de altă parte.

Ultimul lider al Uniunii Sovietice din perioada 1985-1991, Gorbaciov a fost un „om al păcii ale cărui alegeri au deschis calea către libertate pentru ruși”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. „Angajamentul său pentru pacea în Europa a schimbat istoria noastră comună”.

Poate cea mai generoasă apreciere a venit din partea fostului cancelar al Germaniei, Angela Merkel, care a crescut sub tirania comunistă din Germania de Est. Merkel a spus că Gorbaciov este „singurul politician din lume” care „a arătat cum un singur om de stat poate schimba lumea în bine”.

Însă, atunci când președintele rus Vladimir Putin a trimis la începutul săptămânii o telegramă de condoleanțe familiei lui Gorbaciov, acesta s-a rezumat la câteva fapte – spunând că „a condus țara noastră într-o perioadă de schimbări complexe și dramatice și de provocări de politică externă, economice și sociale”.

Echipa France 24 a stat de vorbă cu corespondentul în Rusia, Nick Holdsworth, despre motivele pentru care Gorbaciov a fost atât de apreciat în Occident și atât de disprețuit în Rusia.

France 24: Cât de repede a fost perceput Gorbaciov ca un partener de încredere de către prim-ministrul britanic Margaret Thatcher și președintele american Ronald Reagan? Și ce i-a determinat să facă asta?

Nick Holdsworth: Schimbarea cheie a avut loc la sfârșitul Războiului Rece, atunci când Mihai Gorbaciov și soția sa Raisa Gorbaciova s-au întâlnit cu doamna Thatcher la Londra în 1984, înainte să devină liderul Uniunii Sovieticii. Doamna Thatcher a văzut în Gorbaciov un om gânditor, dar care nu avea o gândire rigidă. Iar Raisa era un adevărat avantaj; nu era politican, dar avea cu siguranță aptitudini diplomatice. Doamna Thatcher și soțul său Denis s-au înțeles cu ei la nivel personal.

După cum știm, Reagan a avut o relație foarte strânsă cu doamna Thatcher, așa că relația lui Gorbaciov s-a bazat într-adevăr pe legătura puternică pe care o formase mai devreme cu aceasta. O relație strânsă s-a format între Gorbaciov și Reagan la Summitul de la Reykjavik din 1986. Iar Pavel Palazhchenko, traducătorul lui Gorbaciov, a fost o parte importantă a poveștii. Aveau un interpret foarte, foarte bun, care a înțeles situația politică și nuanțele ei.

Un farmec înăscut

France 24: Cum a ajuns Gorbaciov să fie atât de apreciat în Occident după căderea Cortinei de Fier? Și credeți că va rezista această reputație excelentă?

Nick Holdsworth: Gorbaciov și-a înțeles locul în istorie; a înțeles că Uniunea Sovietică avea nevoie de o reformă – că avea nevoie de o relație mai bună cu Occidentul și că nu exista un viitor decât dacă renunța la atitudinea de Război Rece.

Gorbaciov avea și un farmec înnăscut. Era din sudul Rusiei și se știe că oamenii de acolo sunt mai blânzi în ceea ce privește modul în care abordează probleme. Și a avut oamenii potriviți în jurul său.

Cred că reputația lui Gorbaciov în Occident va rezista. Cea mai mare realizare a sa a fost aceea de a urmări trecerea de la Uniunea Sovietică la Federația Rusă fără un război nuclear. Ar fi dus la o prăbușire – au existat lupte în Nagorno-Karabah [în Caucaz] și în statele baltice în timpul destrămării Uniunii Sovietice, dar lucrurile ar fi putut escalada foarte rău și nu au făcut-o. Gorbaciov știa că anumite state ale blocului comunist aveau arme nucleare pe teritoriul lor în timpul căderii comunismului – și a urmărit acțiuni precum transferul focoaselor nucleare din Germania de Est, spre exemplu.

Am fost foarte aproape de un dezastru, dar nu am ajuns acolo – și cred că a fost realizarea cea mare a lui Gorbaciov, care va rămâne în amintirea oamenilor.

France 24: Ce explică percepțiile negative despre Gorbaciov în Rusia? De ce pare să fie el atât de mult învinuit pentru prăbușirea economică și demografică a Rusiei în anii 1990, după căderea comunismului, și nu președintele Boris Elțîn și reformatorii săi liberali economici?

O victimă a forțelor pe care le-a pus în mișcare

Nick Holdsworth: Gorbaciov a crezut sincer că poate reforma Uniunea Sovietică, menținând în același timp puterea Partidului Comunist – dar nu a înțeles, așa cum a făcut-o predecesorul său, Iuri Andropov, că puterea Partidului Comunist era Uniunea Sovietică. Gorbaciov a stabilit o serie de reforme – perestroika; glasnost – transparența, iar amploarea acestor mișcări i-a răpit puterea. Așa că a fost o victimă a forțelor pe care le-a pus în mișcare și în acest fel oamenii l-au învinuit pentru prăbușirea Uniunii Sovietice și situația îngrozitoare din Rusia din anii 1990.

Și a fost pur și simplu un colaps complet la începutul anilor 1990. Am o prietenă care avea 14 ani atunci când s-a prăbușit Uniunea Sovietică. Locuia în provincie. Familia ei făcuse economii pentru a-i cumpăra o mașină când împlinea 18 ani – ceea ce s-ar fi întâmplat în 1995. Dar când a împlinit 18 ani, din cauza hiperinflației, banii le mai ajungeau doar pentru a cumpăra o pereche nouă de pantofi.

Rușii au trecut de la standarde economice relativ stabile – când prețul unor lucruri precum mașinile Lada a rămas același – la o explozie a prețurilor, practic peste noapte. A fost un șoc enorm prin care Rusia a trecut.

O parte din motivul pentru care Gorbaciov este învinuit mai mult decât oricine pentru ceea ce s-a întâmplat datează din această perioadă din 1991, când Gorbaciov se afla într-o situație imposibilă, iar Elțîn se descurca de minune. În fiecare zi îl critica pe Gorbaciov și toate aceste critici erau televizate.

Elțîn era un populist fără să vrea; [spre deosebire de Gorbaciov, cu stilul său pragmatic] părea să fie atât de diferit față de ce avuseseră rușii până atunci. Îmi amintesc cum gazda mea a mers să voteze pentru prima dată în Moscova, în 1996. Îmi amintesc cum a ieșit zâmbind din cabina de vot ridicându-și degetele mari, și spunând „L-am votat pe Elțin!”. Credea că e minunat.

Gorbaciov nu atrăgea oamenii de rând – așa că Elțîn a putut să-l eclipseze cu ușurință.

Apoi au venit acei reformatori liberali și neoliberali care au sugerat să fie aplicată terapia șocului economic și lucruri de genul acesta. Existau unele voci [din cadrul guvernului lui Elțîn] care spuneau că trebuie să ușurăm tranziția controlând prețurile. Așa că [mai ales că ocupa funcția de președinte al Rusiei în 1991] rapiditatea schimbării era responsabilitatea lui Elțîn.

”Omul negru”

Dar oamenii îl identificaseră deja pe Gorbaciov drept omul care a lăsat lucrurile să se destrame, iar imaginea sa se prăbușise.

Îmi amintesc, ca un exemplu mai recent, de șeful postului Ecoul Moscovei – postul de radio independent care a fost închis – spunând că Gorbaciov a fost îngrozit de invazia Ucrainei, dar nu a simțit că este de datoria lui să spună ceva.

Gorbaciov nu și-a apărat cu adevărat moștenirea; a fost mereu neîncrezător, precaut. Dar s-ar putea ca moștenirea sa să fie privită cu ochi buni mai târziu în Rusia, dacă unii dintre rușii mai conștienți – cei care nu au plecat – reevaluează ceea ce aveau atunci în comparație cu ceea ce a urmat.

France 24: Este foarte șocant cât de mult dispreț a arătat Partidul Comunist Chinez față de Gorbaciov pentru că a permis reformei să ducă la prăbușire. Credeți că Gorbaciov va rămâne un exemplu de „așa nu” pentru Beijing?

Nick Holdsworth: Da, cu China sub conducerea președintelui Xi Jinping, avem o situație în care controlul partidului este absolut, iar din perspectiva lor, ororile prăbușirii Uniunii Sovietice oferă într-adevăr o lecție despre ce nu trebuie făcut. Gorbaciov este oarecum „omul negru” pentru China, iar exemplul lui nu trebuie în niciun caz urmat.

Cealaltă lecție pe care China o poate lua de la Gorbaciov este să se asigure că cetățenii continuă să primească bunuri, că sunt distrași de la politică și nu se gândesc la schimbare. În multe privințe, Uniunea Sovietică era deja în dificultate atunci când Gorbaciov a preluat puterea – dar în cazul în care Gorbaciov s-ar fi asigurat că oamenii aveau suficientă mâncare, erau bine plătiți și aveau bunuri de consum, lucrurile ar fi putut sta diferit.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24