Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Relațiile româno-maghiare intră într-o "fază de normalitate" după vizita președintelui maghiar (analist)

2022-09-07_instant_7_of_7.jpg

Preşedintele Klaus Iohannis o primește pe Katalin Novak, preşedintele Ungariei, la Palatul Cotroceni din București, miercuri 7 septembrie 2022.
Sursa imaginii: 
Inquam Photos / George Călin

„Dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm”. Acesta e mesajul pe care l-a adus la Bucuresti presedinta Ungariei, Katalin Novak.
Aflata intr-o vizita oficiala, sefa statului spune că România şi Ungaria au interesul de a avea o relaţie bilaterală "bună, pragmatică"care sa fie şi în interesul cetăţenilor celor două state.

La rândul său, președintele Iohannis spune că este fundamental să fie realizate în România proiecte doar în urma unui acord cu Bucurestiul, proiecte care să fie conforme dreptului internațional și care sa nu creeze discriminare. Șeful statului a precizat și că minoritatea maghiara "ar fi bine să folosească și limba română."

Cum poate fi analizată această vizită? Ca o intrare în normalitate, explică Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
     
Valentin Naumescu: Această vizită oficială marchează, pe de o parte, începutul mandatului noului președinte al Republicii Ungare, doamna Katalin Novak. A mai fost în România, dar într-o vizită privată destul de controversată, acum câteva luni. Aceasta este însă prima vizită oficială. 
E bine că are loc o vizită oficială chiar dacă sunt 12 ani de la precedenta vizită oficială, cu atât mai mult cu cât se celebrează în acest an două decenii de la adoptarea parteneriatului strategic dintre România și Republica Ungară. 

Chiar dacă poate părea mai ciudat și puțină lume și-ar fi închipuit că România și Ungaria au un parteneriat strategic, pentru că lucrurile nu prea au arătat așa în ultimii ani, totuși e important ca două țări vecine din Europa centrală, două state membre ale Uniunii Europene, doi aliați în cadrul NATO să aibă relații bilaterale cel puțin normale, dacă nu bune sau foarte bune. 

În acest context de război din Europa, eu cred că vizita oficială a președintei Ungariei în România este binevenită. Ea duce la o calmare a atmosferei relațiilor bilaterale după vâlvătaia produsă în vară de declarațiile radicale, total neinspirate ale premierului Viktor Orban.

Pe de altă parte, trebuie decriptat politic și în alt sens. Dacă în România, de obicei premierul se consideră a fi omul președintelui, fiind un sistem semiprezidențial, în Ungaria este invers. Mai degrabă președintele este omul premierului, fiind vorba despre un sistem parlamentar, în care președintele este ales de Parlament cu voința partidului majoritar condus de prim-ministru.

Dacă înțelegem această realitate politică din Ungaria, vom înțelege că, de fapt, o vizită calmă, o vizită reușită a președintei Republicii Ungare la București înseamnă și o relație normalizată, calmată la nivelul executivelor celor două țări.

Lucrul acesta nu poate fi decât de salutat în actualul context din Uniunea Europeană. Rămân multe diferențe între strategiile și politicile celor două state vecine. Sunt lucruri pe care le cunoaștem, chestiuni ideologice, chestiuni care țin de natura relațiilor cu Federația Rusă sau cu alte puteri revizioniste iliberale. Dar dincolo de aceste diferențe sunt proiecte comune.

Am văzut un accent pe caracterul pragmatic al relațiilor bilaterale, chestiuni care țin de cooperarea economică, de infrastructura energetică, de posibila criză alimentară. Sunt multe lucruri pe care România și Ungaria le pot face împreună.

Reporter: Pot face acest lucru chiar dacă nu a fost (o perioadă calmă)? Spuneați și dumneavoastră că e o vizită ce vine după acel discurs extrem de controversat al premierului maghiar, discurs care a fost taxat inițial de occident și abia apoi de autoritățile române, care au fost prinse într-o oarecare amorțeală. A durat ceva până și-au revenit din tăcere.

VN: Eu aș spune ceva mai apăsat și mai ferm. Nu a  fost vorba despre acest lucru. Eu pot să presupun că autoritățile române nici nu ar fi reacționat după acel discurs dacă nu reacționau destul de energic și de țintit autoritățile americane. Acestea au reacționat foarte clar, răspicat. Au respins acele declarații și au cerut reacții de la partenerii europeni.

În urma acelei sesizări a guvernului de la Washington a apărut și reacția părții române, care, într-adevăr, așa cum foarte bine ați observat, ar fi preferat să treacă sub tăcere acele declarații, pe considerentul că au fost făcute în cadrul unei vizite private a premierului și nu aveau caracter oficial și că nu afectau în mod direct sau nu țineau de caracterul relațiilor bilaterale româno-maghiare.

Trebuie înțeles că această vizită oficială a doamnei președinte a Republicii Ungare era stabilită deja, la data respectivă fiind programată și aflată în pregătire cu multe luni înainte. Nici partea română nu avea interesul să inflameze foarte mult acel scandal. Chiar din tonul celor doi președinți înțelegem că se dorește ca subiectul respectiv să fie considerat închis.

Rep: Pe de altă parte, se naște următoarea întrebare. În ce măsură te poți baza pe un stat ca Ungaria, care în acest moment nu este foarte clar pe ce drum vrea să o ia, european sau să vireze?

VN: Sunt două lucruri pe care vreau să le spun aici. La nivelul Uniunii Europene este clar că nici noi, nici celelalte state membre ale Uniunii Europene, nici UE în ansamblu nu ne putem baza pe Ungaria. Ungaria nu mai are de mult caracteristicile politice și nici fidelitatea față de valorile fundamentale europene. De altfel, o spune explicit și chiar face un titlu de glorie din a contesta valorile înscrise în Tratatul Uniunii Europene.

Asta este pe de o parte, în planul politicii europene și al prieteniilor Budapestei cu puterile revizioniste iliberale din orient. Mă refer în special la Rusia și la China. Pe de altă parte, în planul relațiilor bilaterale și al proiectelor concrete de care vă spuneam, fie că ne referim la cele de infrastructură, de energie, economice, cred că vrem nu vrem, trebuie să avem încredere unii în alții.

Este și în interesul României, dar și în interesul Ungariei ca acele proiecte care servesc deopotrivă interesele românești și ungare să fie realizate, să fie duse la bun sfârșit. Nu m-aș distanța neapărat de perspectiva unor relații bune româno-maghiare în plan strict bilateral. De altfel, citesc cu atenție comunicatul administrației prezidențiale. Văd că nu se face nicio referire la spiritul european, la valorile europene, al Uniunea Europeană. Se vorbește strict de calitatea relațiilor bilaterale româno-ungare, care se doresc a fi continuate într-un spirit pragmatic.

Rep: Pe de altă parte am văzut că Ungaria și-a arătat susținerea pentru aderarea la spațiul Schengen. Ce valoare are această susținere?

VN: Este posibil să își îndeplinească acest angajament. Într-adevăr, s-a văzut că în ultimii ani Budapesta își urmează interesele. Iar dacă a comunicat o asemenea poziție, înseamnă că pe agenda negocierilor româno-maghiare și partea română va susține Ungaria pe alte chestiuni care sunt de interesul Budapestei. Nu m-aș teme de o trădare la nivelul relației bilaterale, însă asta nu are nicio legătură cu lipsa totală de credibilitate a Budapestei ca stat membru al Uniunii Europene.