Presa franceză despre cazul Emiliei Șercan: Vânătorul de plagiatori din România devine vânat

Jurnaliștii APF, citați de France 24, menționează că, în urma celei mai recente investigații, realizată pentru a stabili dacă premierul s-a folosit munca altor oameni în teza sa de doctorat, jurnalista a devenit ținta unui șir lung de amenințări, iar fotografii personale au fost făcute publice, despre care aceasta spune că sunt menite să o reducă la tăcere.

În decursul ultimilor șapte ani, jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit aproximativ 50 de cazuri de plagiat care implică oameni importanți din stat, scoțând la iveală miniștri, procurori și judecători care au încălcat regulile atunci când au publicat cărți, articole științifice sau teze de doctorat.

Ultimul care a intrat în vizorul său este premierul României, Nicolae Ciucă.

AFP amintește că la mijlocul lunii ianuarie, aceasta a publicat o investigație în publicația independentă PressOne, în care îl acuza pe Ciucă că a folosit conținut plagiat în 42 de pagini din cele 138 de pagini ale tezei sale de doctorat din 2003, despre știința militară.

De atunci, jurnalista a fost victima unui val de insulte și injurii pe rețelele de socializare, ajungând în punctul în care a spus că se simte „în pericol”.

„Nu m-am mai simțit niciodată atât de amenințată”, a declarat jurnalista în vârstă de 46 de ani, care a depus două plângeri la poliție în urma amenințărilor.

Premierul în vârstă de 55 de ani a respins acuzațiile, spunând că a respectat regulile academice de la acea vreme.

„Nu am plagiat”, a insistat acesta.

Operațiuni de „kompromat”

În 2019, Șercan a primit amenințări cu moartea, după ce a dezvăluit cazuri de plagiat în tezele de doctorat din cadrul Academiei de Poliție. Ulterior, un tribunal din București a condamnat un rector și pe adjunctul acestuia la trei ani de închisoare cu suspendare. Ei au făcut presiuni asupra unui subordonat pentru ca acesta din urmă să o amenințe, . 

Dar, de data aceasta, fotografii personale făcute de logodnicul său în urmă cu 20 de ani au fost folosite pentru a o ataca.

La scurt timp după ce Emilia Șercan a trimis polițiștilor capturi de ecran ale imaginilor, capturile de ecran au fost publicate pe o pagină de internet din statul vecin, Republica Moldova, și au ajuns rapid pe alte 74 de site-uri, a spus aceasta.

Șercan a acuzat autoritățile că au „orchestrat o operațiune de kompromat” pentru a încerca să o discrediteze.

Procurorii au deschis un dosar penal, dar Șercan a precizat că investigație nu par să facă vreun progres.

„La cel mai înalt nivel al statului, oamenii blochează procesul și vor să îngroape cazul”, a declarat aceasta pentru AFP.

„Își folosesc puterea pentru a-și acoperi urmele și pentru a mă reduce la tăcere”.

Parchetul a declarat pentru AFP că o anchetă penală a început și se află în desfășurare.

Zece organizații libere de presă, inclusiv Reporteri fără frontiere (RSF) și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), au precizat că sunt „deranjate de hărțuirea lui Șercan” – care este și profesor de jurnalism la Universitatea din București – și au cerut o investigație amănunțită.

„Tot acest sprijin a însemnat mult pentru mine, dar nu și pentru procurorii români, se pare”, a adăugat aceasta, spunând că a fost „furioasă și dezamăgită” din cauza lipsei de acțiune.

„Rețele de plagiat”

Jurnalista a precizat că membrii din partidul premierului au acuzat-o că „a ales momentul greșit” pentru a dezvălui plagiatul, și că a vrut să destabilizeze statul într-o perioadă în care Ucraina trece printr-un război.

Trei alte acuzații de plagiat aduse împotriva lui Ciucă – inclusiv una făcută de un parlamentar din opoziție – au fost respinse de instanțele de judecată.

De asemenea, un nou proiect de lege din domeniul educației care desființează organismul independent responsabil cu verificarea plagiatului i-a înfuriat pe criticii guvernului.

În plus, acesta ar stabili un termen limită de trei ani pentru urmărirea penală a cazurilor de abatere academică.

România este văzută ca una dintre cele mai corupte țări din UE, iar frauda academică a ocupat un loc special în istoria sa post-comunistă, mulți din elita țării fiind acuzați că au folosit-o ca pe o scurtătură către putere și prestigiu.

Profesorul Ciprian Mihali de la Universitatea din Cluj, expert în acest subiect, a precizat că problema își are rădăcinile în „proliferarea universităților în perioada 1990-2000, după căderea regimului comunist”.

Doctoratele au devenit cheia pentru a ajunge la eșaloanele superioare ale puterii și „a trebuit să ne confruntăm cu dezvoltarea unei adevărate industrii de plagiat”, a spus acesta.

„Există o întreagă linie de producție și rețele”, permițându-le „oamenilor incompetenți să ajungă în poziții vitale” și să rămână acolo în ciuda criticilor.

AFP amintește că un alt prim-ministru român, Victor Ponta, a fost acuzat de plagiat de către revista științifică Nature în 2021, dar a refuzat să demisioneze.

În cele din urmă, a fost obligat să demisioneze în 2015, după tragedia de la clubul Colectiv în care 64 de oameni au murit. Câteva luni mai târziu, Ministerul Educației i-a luat titlul de doctor și a pierdut apoi o confruntare în instanță pentru a-l recupera.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24