Alegeri în Suedia: ce spune stânga și cum dorește dreapta

“Suedia noastră poate mai bine.” , “Acum facem ordine în Suedia.” , “Nu suntem la fel precum ceilalți.” , “Votează pentru un guvern care să nu-și mai dea seama de greșeli doar după ce le-a comis.” , “Vom fi cu toții împreună atunci când Suedia se va schimba.”, “Putere nouă pentru Suedia.” , “Siguranța ta e responsabilitatea politicienilor.”

Toate acestea sunt slogane ale câtorva din partidele politice care, de câteva săptămâni, duc o încleștată luptă electorală. După precedentele alegeri al căror rezultat foarte echilibrat a făcut că numirea unui guvern să ia patru luni, de data asta analiștii spun că blocul politic care va câștiga va putea mult mai ușor să se organizeze la guvernare.

O luptă cu final imprevizibil

Adevărul este că nimic nu e clar în privința rezultatelor. Ultimele sondaje arată că stânga și dreapta se află distanță de procente care intră ïn marja de eroare.

Dacă gruparea de stânga este condusă de Partidul Social Democrat, acum la putere, cea de dreapta, pare a avea ca lider Partidul Moderaților. Spun “pare”, fiindcă în acest moment Moderatii apar in sondajele electorale pe locul trei, imediat după partidul de extremă dreapta Democrații Suedezi.

Cu o campanie extrem de dinamică și o imagine publică bine periată în ultimii ani, prin faptul că timp de vreme îndelungată a fost singura formațiune care a atins subiecte sensibile precum imigrația, partidul Democrații Suedezi a reușit să atragă mulți votanți și de la stânga și de la dreapta. În plus, dacă până la alegerile precedente nimeni nu vroia să poarte negocieri cu ei, acum lucrurile par a sta altfel. Sigur, în continuare se spune că nu sunt doriți în guvern… însă de sprijinul lor  politic toată lumea are nevoie.

Ca regulă generală, un partid puternic are nevoie de un lider carismatic.

Social Democrații, creditați cu aproape 28 de procente, o au pe Magdalena Andersson. Este actualul prim-ministru. A preluat funcția în noiembrie 2021, după ce fusese ministru de finanțe timp de șapte ani. Este  fostă campioană de înot și i se spune “buldozerul” pentru maniera sa directă și fără mănuși de a acționa. Multă vreme reticentă la aderarea Suediei la NATO, după invazia Ucrainei, ea s-a văzut în poziția de a conduce exact acest proces.

Extrema dreaptă și imigranții

Jimmy Åkesson, este liderul Democraților suedezi, formațiune de extremă dreapta care încearcă să se scuture de trecutul extremist și uneori neo-nazist. Vrea să pozeze în suedezul obișnuit care frige cârnați pe grătar și merge în vacanță în Insulele Canare.

În sfârșit, Ulf Kristersson este liderul Moderaților, partidul de dreapta absolut frecventabil. Este un fost gimnast, acum în vârstă de 58 de ani, care în 2018 s-a aflat la exact un pas de a fi numit prim-ministru. În 2019 era primul șef suedez de partid care accepta discuții cu Democrații Suedezi.

A fost imediat acuzat de centriști că se vinde extremei drepte. Este economist, fan al personajului Tintin, duce o campanie bine închegată și promite să limiteze ajutoarele sociale generoase pe care Suedia le oferă imigranților, tocmai pentru a-i ïmpinge pe aceștia să integreze piața muncii.

De fapt, imigrația în Suedia și politică energetică sunt două mari teme discutate în această campanie electorală.

Motivele sunt, în mod clar, legate de numărul mare de persoane cu origini străine asistate social și de prețul energiei care a explodat, ajungând la niveluri nemaivăzute.

Dacă social-democrații se mulțumesc cu măsuri de tipul permiselor de muncă eliberate mult mai greu pentru străinii ale căror meserii nu sunt căutate în Suedia, a obligativitătii inscrierii la grădiniță a tuturor copiilor de imigranți în vârstă de 3 ani, pentru a evita intrarea lor în școală fără a cunoaște suficient limba suedeză, ori a imposibilității pentru solicitanții de azil să își aleagă partea de Suedie în care să locuiască, partidele de dreapta merg mult mai departe.

Democrații Suedezi au chiar o lista de 30 de puncte. Până și Moderații vorbesc despre o reducere drastică a imigrației la niveluri asemănătoare cu cele din Danemarca și Norvegia, țări cunoscute că fiind puțin primitoare cu solicitanții de azil.

Concret, dreapta propune, printre altele, anularea dreptului de rezidență permanentă pentru solicitanții de azil, deportarea cetățenilor străini care comit infracțiuni, teste de limba și cultură suedeză la solicitarea cetățeniei, și imposibilitatea reîntregirii familiei, atunci când aceasta a fost formată după sosirea unuia dintre membrii săi în Suedia. Ajutoarele sociale, ar putea fi solicitate înapoi în momentul în care cel care le-a primit ajunge să aibă o situație financiară stabilă.

În energie, marele scandal este nuclear

Dreapta acuză stânga că nu permite construirea de noi centrale nucleare, iar stânga spune că asta e o minciună. Cum casele au nevoie de încălzire cam 8 luni pe ani, se vorbește mult și despre subvenții. Partidul de Stânga, fostul Partid Comunist, propune chiar plafonarea prețului la 4 eurocenți pe kilowatt și obligarea producătorilor de energie să acopere întâi necesarul Suediei, înainte de a vinde în străînătate surplusul. Colac peste pupăză, ministrul energiei a trebuit să se întâlnească miercuri  cu cei mai mari producători de curent electric, după ce a apărut zvonul că aceștia ar dori să declare forță majoră. Cu alte cuvinte, să anuleze contractele de furnizare de curent la preț fix semnate înainte de începerea crizei. La întâlnire, marea majoritate a declarat că nu este cazul… deocamdată. În acest moment, Suedia este împărțită în patru zone de consum, ceea ce face că prețurile din sud, acolo unde o mare parte din producția de electricitate se exportă să fie uneori cu 900% mai mari decât cele din nord.

În final, ar mai fi de spus că, pe lângă marile partide care se luptă pentru voturi, pe scena politică suedeză mai există multe altele. Printre ele Partidul Puiului Răutăcios, Partidul Piraților, Partidul Dragostei, cel al Porumbului, al Ursului, al Anarhiștilor și chiar și Cel mai Puțin Rău Partid.

Cât despre vot, el a început deja de câteva săptămâni, Toți suedezii care au dorit au putut deja să voteze la multele secții de votare în avans deschise în întreaga țară. Duminică este ziua oficială de vot, iar rezultatele finale se spune că vor fi cunoscute miercuri.