Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Albania a rupt relațiile diplomatice cu Iranul în urma atacurilor cibernetice care au vizat disidenții din Paris (analiză RFI)

Organizația Mujahedinii Poporului din Iran s-a stabilit în Albania în 2013, după ce tabăra sa din Irak a fost bombardată.

Organizația Mujahedinii Poporului din Iran s-a stabilit în Albania în 2013, după ce tabăra sa din Irak a fost bombardată.
Sursa imaginii: 
AFP via RFI

Albania a încheiat relațiile diplomatice cu Iranul și a ordonat tuturor diplomaților iranieni și personalului ambasadei să părăsească țara în decurs de 24 de ore. Prim-ministrul Edi Rama a declarat că decizia a fost luată în urma „atacurilor cibernetice” iraniene.

Albania a rupt săptămâna trecută relațiile diplomatice cu Iranul, a precizat prim-ministrul Edi Rama într-o declarație, liderul albanez acuzând Iranul că a lansat un atac cibernetic masiv împotriva țării în această vară.

„Consiliul de Miniștri a hotărât ruperea relațiilor diplomatice cu Republica Islamică Iran cu aplicare imediată”, a spus Rama.

Albania „a devenit ținta unui puternic atac cibernetic asupra infrastructurii digitale” pe 15 iulie, „în încercarea de a ... bloca serviciile publice și de a accesa informațiile și comunicațiile electronice din serviciile guvernamentale”, se arată pe pagina oficială de internet a lui Rama.

„Atacul menționat a eșuat”, potrivit declarației. „Daunele pot fi considerate minime în comparație cu obiectivele agresorului. Toate sistemele sunt pe deplin operaționale și nu a existat o ștergere ireversibilă a informațiilor”.

Prim-ministrul a continuat spunând că diplomații iranieni și personalul auxiliar au avut la dispoziție 24 de ore pentru a părăsi țara.

Mujahedinii Poporului

Albania și Iranul sunt dușmani înverșunați de ani de zile, conflictul izbucnind după ce Tirana a găzduit grupul de opoziție iranian, Mujahedinii Poporului din Iran (MEK), pe teritoriul său.

Grupul, care s-a certat cu ayatollahul iranian Khomeini după revoluția din 1979, s-a refugiat în Irakul lui Saddam Hussein, unde au primit tancuri și au luptat împotriva armatei iraniene în timpul războiului dintre Iran și Irak, care a început în 1979 și s-a încheiat în 1988.

Aripa politică a MEK, Consiliul Național de Rezistență al Iranului, și-a stabilit sediul la Auvers-sur-Oise, în apropiere de Paris.

O parte din grup a rămas în Irak, dar atunci când americanii au invadat țara în timpul celui de-al doilea război din Golf, au fost plasați în tabere militare conduse de SUA.

După ce Statele Unite au decis să-și retragă majoritatea trupelor, membrii MEK nu au mai fost bine primiți în Irak și au fost transferați în Albania, unde locuiesc acum într-o tabără numită „Ashraf 3”.

Albania este membră NATO încă din 2009.

MEK găzduiește periodic summit-uri în Albania care atrag de multă vreme sprijinul republicanilor conservatori americani, inclusiv al vicepreședintelui Mile Pence, care a ținut un discurs important la un eveniment din luna iunie.

O lună mai târziu, grupul a amânat un alt summit, invocând amenințări de securitate nespecificate care vizează evenimentul.

Summit-ul a fost anulat „la recomandările guvernului albanez, din motive de securitate, și din cauza amenințărilor teroriste și a conspirațiilor”, se arată într-o declarație a MEK publicată la sfârșitul lunii iulie.

La reuniune ar fi trebuit să participe sau să se alăture online diverse delegații politice de nivel înalt, inclusiv sute de parlamentari de pe șase continente, au declarat organizatorii.

În 2018, poliția belgiană a dejucat un atac terorist care trebuia să aibă ca țintă un protest al opoziției iraniene în afara Parisului, în urma căruia un diplomat iranian a fost condamnat pentru furnizarea de explozibili pentru complot.

Timp de ani de zile, MEK/NCRI s-a aflat pe listele cu teroriști ale UE și SUA, dar au fost înlăturați în urma insistențelor membrilor lor, conduse de carismatica Maryam Rajavi, soția fostului lider al grupului, Massoud Rajavi, care a dispărut în 2003.

Presa oficială iraniană continuă să-i numească teroriști, acuzând grupul de „asasinarea a mii de iranieni” și că „luptă alături de Saddam (Husseim)”, și că, în ciuda acestui fapt, „sunt protejați de SUA și UE”.

Atac cibernetic „fără precedent”

Într-o primă reacție, Casa Albă a condamnat ceea ce a spus că este un atac cibernetic „fără precedent” al Iranului asupra aliatului SUA, Albania, și a avertizat că Teheranul va suferi consecințe.

Statele Unite au „condamnat vehement” atacul cibernetic, a precizat Adrienne Watson, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate, într-o declarație făcută pe 7 septembrie

„Statele Unite vor lua măsuri suplimentare pentru a trage Iranul la răspundere pentru acțiunile care amenință securitatea aliatului SUA și stabilesc un precedent tulburător pentru spațiul cibernetic”.

„De câteva săptămâni, guvernul SUA lucrează la fața locului ... pentru a sprijini eforturile Albaniei de a atenua efectele, de a-și reveni, și a investiga atacul cibernetic de pe 15 iulie care a distrus informațiile guvernamentale și a afectat serviciile guvernului pentru public”.

Atacurile cibernetice și expulzarea Iranului de către un stat membru NATO ar putea complica negocierile aflate în desfășurare privind programul nuclear de la Teheran, la care participă SUA, Marea Britanie, Franța, China, Rusia și Germania.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a RFI