Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Războiul din Ucraina a conferit mai multă putere flancului nord-estic al UE

razboi ucraina.jpg

Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, 24 august 2022
Sursa imaginii: 
France 24

De la începutul conflictului din Ucraina, vocea țărilor din Europa de Est și de Nord cântărește tot mai mult la Bruxelles. Este observația pe care o face publicația italiană Il Foglio.  Aceasta crede că efectele schimbării se vor face simțite pe termen mai lung.

Statele de pe flancul nord-estic al Uniunii Europene devin tot mai influente, odată cu invazia rusă asupra Ucrainei.

Publicația italiană Il Foglio, preluată de Courrier International, este de părere că opoziția istorică față de Rusia a unor țări precum Polonia, Finlanda sau cele trei state baltice le-a conferit acestora o nouă legitimitate.

De exemplu, decizia miniștrilor de externe ai Uniunii Europene de a suspenda acordul UE-Rusia privind facilitarea eliberării vizelor este o victorie pentru grupul de țări din Est și Nord.

Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Finlanda și Cehia și-ar fi dorit chiar să interzică toate vizele de turist, dar s-au confruntat cu opoziția Germaniei și Franței, pe lângă cea a obișnuiților suspecți rusofili precum Ungaria, Grecia sau Cipru.

Dincolo de consecințele sale practice, această decizie confirmă deplasarea spre nord-est a centrului de greutate a balanței de putere în cadrul UE.

La fel ca Rusia, Germania și Franța sunt acum în defensivă, nevoite să renunțe la alegerile lor politice istorice sau mai recente.

Chiar în iunie 2021, liderii Estului și Nordului reușiseră să blocheze propunerea Angelei Merkel, susținută de Emmanuel Macron, de a organiza un summit cu Putin. Dar linia UE era încă dictată atunci de cancelar și președintele francez: sancțiuni limitate pentru anexarea Crimeei, un dialog cu Moscova pe subiecte de interes reciproc, dezvoltarea cooperării în domeniul energiei și a legăturilor comerciale.

 

Invadarea Ucrainei a schimbat totul

Dar din 24 februarie, politica UE față de Rusia a fost tot mai mult modelată la Varșovia, Tallinn și Helsinki decât la Berlin și Paris.

Fie că este vorba despre sancțiuni sau livrări de arme către Ucraina, acum țările din Nord și Est sunt cele care au inițiativa. Vocea prim-miniștrilor Estoniei și Letoniei a fost auzită în cadrul Consiliului European și nu numai. Polonezul Mateusz Morawiecki și-a câștigat respectabilitate, în ciuda atacurilor la adresa statului de drept.

Finlandeza Sanna Marin, suedeza Magdalena Andersson și daneza Mette Frederiksen au fost mai dure și mai curajoase împotriva lui Putin decât mulți dintre omologii lor (bărbați) din sudul Europei.

Acordarea statutului de candidat Ucrainei și Moldovei (și punerea Georgiei pe lista de așteptare), la care inițial Germania și Franța s-au opus, a arătat, mai mult decât orice, cât de mult câștigaseră greutate Estul și Nordul în cadrul UE.

Astfel că, forțate să se alinieze în spatele șefilor de stat și de guvern din nord și est, Germania și Franța au adoptat poziții de neimaginat până de curând.

Acum, potrivit tandemului franco-german, „pentru a descuraja o agresiune viitoare, războiul trebuie să se încheie cu un eșec strategic în sens larg", care ar include decuplarea energetică a Europei de Rusia.

Germania și Franța promit acum „noi sancțiuni economice și financiare". Ambele țări recunosc că există un „preț de plătit", dar că este necesar pentru a opri "influența dăunătoare a Rusiei în Europa și nu numai".

Această notă demonstrează fără echivoc că, pe dosarul rusesc, Nord-Estul a contaminat nu doar Bruxelles-ul, ci și Berlinul și Parisul, scrie publicația italiană Il Foglio.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 20 septembrie 2022