Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Europa văzută de la Madrid, Europa văzută de la Budapesta. Ce alegeți?

directie_bun.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Două declarații din partea unor oficiali europeni scot în evidență modurile diferite de a aborda amenințarea rusă: Așadar - trebuie Uniunea Europeană să fie unită și să răspundă astfel agresivității Moscovei? Sau fiecare stat ar trebui să se acomodeze, într-un fel sau altul, cu politica Kremlinului?

Mai întâi, privim spre Budapesta, unde ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a avertizat marți Uniunea Europeană să nu  ia în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei. Potrivit oficialului ungar, adoptarea de noi sancțiuni nu ar face decât să adâncească actuala criză energetică şi să afecteze Europa, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum "au afectat fără îndoială Europa mult mai mult decât Rusia", deoarece au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI.

Întrebarea, însă, este dacă ministrul ungar se îngrijorează mai tare de Europa sau de Rusia.

Pentru că, iată, în timp ce UE a blocat active rusești în valoare de 14,5 miliarde de euro, ca răspuns la războiul din Ucraina, Ungaria nu a contribuit la acest efort decât într-o măsură ridicolă, de ordinul a trei mii de euro.

În acest context, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a afirmat într-un interviu acordat postului de televiziune francez LCI că "trebuie să facem o presiune foarte puternică" asupra Ungariei, deoarece "putem presupune că legăturile sale foarte strânse cu Rusia o împiedică să acţioneze".

Să mai spunem că acum câteva zile, presa europeană relata că Budapesta a blocat un proiect de rezoluţie prin care UE urma să ceară crearea unui mandat de Raportor special privind drepturile omului în Rusia.

Raportul urmează a fi prezentat, foarte probabil, în cadrul celei de-a 51-a sesiuni a Consiliului Drepturilor Omului, care se desfăşoară până în data de 7 octombrie la Geneva.

Dar va purta semnăturile a 26 de membri – mai puțin Ungaria. Budapedsta a împiedicat astfel Uniunea Europeană să aibă o voce unitară într-un dosar de mare importanță.

”Rusia duce un război împotriva Europei. Și pierde”

Să punem declarația șefului diplomației ungare față în față cu o alta, aparținându-i premierului spaniol Pedro Sanchez.

El a afirmat, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, că Rusia duce un război nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva întregii Uniuni Europene - și pierde.

Potrivit lui Sanchez, Vladimir Putin "folosește energia ca pe un instrument de război" deoarece se simte amenințat de valorile europene.

Dar, chiar dacă prețurile la energie în Europa au crescut din cauza lui Putin, fapt ce a dus la intervenții masive în piață pentru a reduce povara de pe umerii gospodăriilor și companiilor, acest lucru nu a făcut decât să unească și mai mult Uniunea Europeană, a mai spus premierul spaniol

El a dat ca exemplu crizele succesive care au afectat Europa din 2008 încoace și care au generat acțiuni comune, în loc să-i divizeze pe membrii Blocului.

"Învățând din lecția pandemiei, de ce să nu centralizăm achizițiile de gaze, precum am făcut în cazul vaccinurilor?", a întrebat oficialul spaniol.

Două atitudini total opuse, de la Budapesta și Madrid, în privința modului în care Uniunea Europeană ar trebui să acționeze.

Iar întrebarea este: ce fel de Europă îi place Kremlinului: una unită sau una divizată, în care membrii ei se predau, rând pe rând? 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 21 septembrie 2022