Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Viktor Orban în menghina cifrelor

viktor_orban_parlament_budapesta.jpg

Viktor Orban, discurs în Parlament, Budapesta, 26 septembrie 2022
Sursa imaginii: 
captură video Facebook / Viktor Orban

Prins între presiunea Comisiei Europene de a restabili statul de drept și scăderea popularității pe plan intern, premierul ungar Viktor Orban a lansat luni în Parlament un atac mai virulent ca oricând împotriva ”birocraților de la Bruxelles”. Totodată indicatorii economici continuă să se deterioreze în Ungaria.

Premierul ungar Viktor Orban este cunoscut pentru faptul că sondează permanent opinia publică și își formează politica în funcție de așteptările sau temerile populației.

Un sondaj independent publicat luni arată că, deși conduce încă detașat față de celelalte partide, Fidesz a pierdut în cursul verii 700 de mii de alegători. Vestea bună este că aceștia nu s-au alăturat altei formațiuni politice, ci au trecut în tabăra celor fără preferințe politice, acum în procent de 26%.

Vestea proastă este că majoritatea celor care nu mai sprijină Fidesz sunt cei cu studii primare și cei din mediul rural, tocmai cei pe care se concentrează în mod tradițional partidul lui Orban.

În plus, a crescut substanțial și procentul celor care cred că lucrurile în Ungaria merg într-o direcție proastă, de la 52% în mai la 62% în septembrie. Deși studiul nu menționează cauzele deteriorării percepției generale, să notăm că inflația a crescut în august la 15,6%, față de 13,7% în iulie, atingând recordul ultimilor 24 de ani.

 

Numărătoare inversă

Între timp a început și numărătoarea inversă pentru recuperarea fondurilor europene, suspendate din cauza demontării sistematice a statului de drept în Ungaria, având ca scop printre altele deturnarea banilor europeni către prietenii și familia lui Viktor Orban.

Guvernul are termen până la 19 noiembrie pentru a aplica toate măsurile negociate cu Comisia Europeană în cursul verii și definitivate luna aceasta. Comisarul european pentru buget, Johannes Hahn declara atunci că măsurile agreate sunt bune, dar rămâne de văzut cum vor fi aplicate.

În aceste circumstanțe a început luni sesiunea de toamnă a Parlamentului ungar, cu discursul premierului Viktor Orban. Dacă în ultimele luni, în timpul negocierilor despre banii europeni, retorica antieuropeană a lui Orban devenise mai tăcută, acum a reluat-o, vizibil furios și frustrat.

Ne confruntăm cu un război militar local și un război economic global, a început premierul. ”Statele Unite și Uniunea Europeană sprijină Ucraina cu arme și bani, iar Rusia dispune de resurse infinite. Ungaria este pe altă poziție, de partea păcii, în timp ce Occidentul este de partea războiului, a spus Orban.

Efectele războiului sunt resimțite de familii, Europa este lovită de cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani. Peste tot crește deficitul bugetar și datoria de stat. Inflația este alimentată de creșterea prețurilor energiei. Însă aceste prețuri sunt cauzate nu de evoluții economice, ci de sancțiuni. Nu economia, ci deciziile politice de la Bruxelles sunt responsabile pentru inflația ridicată. Sancțiunile își au rostul acolo unde noi suntem mai puternici ca cei pe care îi sancționăm. Iar pe planul energiei Europa este un pitic, Iar Rusia este un gigant. Prin aceste sancțiuni oamenii au devenit mai săraci iar Rusia nu s-a prăbușit. Europa s-a împușcat în picior cu aceste sancțiuni. Dacă le-am desființa, inflația ar cădea la jumătate”, a spus Orban.

 

”Mai deștepți ca oricine”

De aici el a ajuns la sancționarea Ungariei. ”La Bruxelles e la modă să se creadă că sunt mai deștepți ca oricine. Iar când nu mai au argumente, ne acuză de încălcarea normelor europene. Dacă nu primim bani de la UE, ne vom împrumuta de pe piețele financiare”, a spus Orban.

Premierul a adăugat totuși că Ungaria își vede în continuare viitorul ca membru al Uniunii Europene.

Premierul ungar insistă vizibil pe argumentul că inflația galopantă se datorează exclusiv sancțiunilor iresponsabile impuse de Bruxelles. Numai că inflația a început să urce în vara anului trecut, cu mult înainte de conflictul militar ruso-ucrainean și a sancțiunilor pe energie. De aceea în noiembrie, guvernul a luat măsura plafonării prețurilor la carburanți, pentru a ține inflația sub 7%. Fără succes.

În urmă cu câteva zile, agențiile de rating Moody's și Fitch au atenționat că blocarea fondurilor europene ar fi nefavorabilă Ungariei, va afecta creșterea economică, precum și balanțele de plăți ale țării.

Directorul unui fond de investiții din Ungaria, György Jaksity explică și de ce. Rezervele valutare ale Ungariei au scăzut sub nivelul a 3 luni de import, ceea ce reprezintă un nivel critic. Fondurile europene sunt indispensabile, țara are nevoie de valută, ceea ce este o prioritate absolută.

În ce privește prețurile energiei, nu este evident că acestea ar induce recesiunile economice. E posibil ca criza energetică să fie efectul unor schimbări mai mari în economia mondială. Procesul globalizării s-a oprit, iar Europa este puternic dependentă de globalizare. Aceasta este și cauza înrăutățirii deficitelor și ale balanțelor de plăți. În cazul Ungariei creșterea prețurilor la energie afectează nu doar populația, ci întreaga economie. Multe firme nu vor putea plăti facturile ridicate. Va veni un val de falimente și concedieri. Nimeni nu are instrumente prin care acest lucru s-ar putea opri, nici măcar încetini, a spus Jaksity.