Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ambasadoarea Franței: Putin este impredictibil, NATO și UE nu au amenințat niciodată Rusia

laurence-auer-id195562_inquam_photos_ilona_andrei.jpg

Laurence Auer
Ambasadoarea Franței la București, doamna Laurence Auer (arhivă)
Sursa imaginii: 
Inquam Photos / Ilona Andrei

Cum trebuie să răspundă Europa amenințării nucleare din partea Rusiei? Este pusă în pericol solidaritatea europeană față de Rusia, date fiind inflația și criza energetică? Am discutat cu ambasadoarea Franței la București, doamna Laurence Auer despre provocările momentului în plan european, poziția Franței în contextul agresiunii ruse dar și despre agenda bilaterală.

Ovidiu Nahoi: Doamnă ambasador, Rusia a trecut deja o linie roșie, prin amenințarea cu folosirea armei nucleare. Este o escaladare fără precedent și un moment unic în istoria postbelică. Vă rog să ne spuneți cum ați perceput această amenințare, ca diplomat.

Laurence Auer: După acea importantă săptămână a Adunării Generale a ONU, când președintele Emmanuel Macron s-a exprimat, G7 și statele Uniunii Europene au acționat de o manieră comună.

Este o retorică iresponsabilă, o amenințare. Este o retorică nucleară pe care partea rusă a utilizat-o de la începutul conflictului și apoi s-a putut vedea pe teren cât este de periculoasă.

Azi - și vă spun ca ambasador al Franței -  vom lucra, în special împreună cu Agenția pentru Energie Atomică, astfel încât această criză să nu amenințe cetățenii. Încă odată, este doar o retorică. Și o retorică total iresponsabilă.

Vedem apoi ce s-a întâmplat recent cu referendumurile. Referendumuri ținute cu armele, în regiuni care sunt ocupate. Aceasta nu are niciun sens, este un simulacru de democrație. Orice referendum organizat în astfel de condiții trebuie să fie condamnat. Și suntem foarte bucuroși că ansamblul țărilor din cadrul Națiunilor Unite au confirmat condamnarea acestei ocupații ilegale și ilegitime, a crimelor de război.

Membrii Națiunilor Unite, în ansamblul lor, au spus același lucru și au reconfirmat izolarea Rusiei. Ministra franceză a afacerilor externe și europene s-a aflat din nou în Ucraina, pentru a-și exprima solidaritatea și a trage învățămintele din ceea ce s-a petrecut la New York.

Rusia nu poate continua, cu această chestiune a mobilizării rezerviștilor, să sfideze întreaga lume. Rusia este izolată și, în plus, continuă să aibă un comportament în afara regulilor.  A regulilor Națiunilor Unite, a regulilor umane și umanitare.

 

 

 

Ovidiu Nahoi: Care este poziția Franței, în acest context?

Laurence Auer: Am spus-o adesea, în România:  președintele Macron nu l-a sunat pe președintele Putin pentru a negocia, pentru a ceda teren. El a sunat doar atunci când președintele Zelenski i-a cerut-o și numai atunci când nu se putea altfel și în special pentru a organiza misiunea Agenției pentru Energie Atomică, pentru a trimite observatori străini care să spună care sunt condițiile de securitate la centralele nucleare.

Evident că am fost șocați, pentru că atunci când cineva începe să vorbească despre armele nucleare, când începe să utilizeze centralele nucleare ca amenințări, ca arme înseamnă că se comportă de o manieră din ce în ce mai iresponsabilă.

 

 

 

O.N.: La ce să ne așteptăm din partea Rusiei, în continuare?

Laurence Auer: Istoria, în ce privește Rusia și istoria regiunii ne-au arătat că dialectica în care se plasează Vladimir Putin nu poate fi anticipată. El însuși scontează pe faptul că ne va surprinde. Deci toate previziunile nu servesc decât la alimenta o himeră.

El a pornit acest conflict afirmând că este nemulțumit de condițiile prăbușirii URSS, de după 1989. Dar în niciun moment țările NATO, țările Uniunii Europene n-au constituit o amenințare sau o provocare. În niciun moment!

Deci, în fața acestei situații, unică în istoria ultimilor 70 de ani, nu putem spune că putem anticipa ceea ce un singur om decide să facă. Priviți la mobilizarea rezerviștilor! Cine se putea aștepta? Cine putea sconta pe faptul că decretul va fi aprobat și va avea asupra populației ruse efectele pe care le vedem acum?

 

 

O.N.: De la începutul războiului, Occidentul și UE au demonstrat o solidaritate exemplară. Este această solidaritate în pericol, în perioada care urmează, o perioadă de iarnă, marcată de criza energetică?

Laurence Auer: Unitatea a fost crucială, în Uniunea Europeană și NATO. Și a fost crucială în aprobarea sancțiunilor. Se poate discuta dacă sunt sau nu eficiente, dar noi credem că sunt eficiente. Noi vedem asta și analizele noastre ne spun că izolarea Rusiei pe plan economic a împiedicat Rusia să facă ceea ce ar fi vrut să facă pe piața energiei .

Iar această unitate are, de asemenea, un corolar: a rupt dependența noastră de gazul rusesc, de energiile fosile rusești. Aici, Uniunea Europeană s-a arătat unitară.  Deciziile care au fost luate, inclusiv în Franța, arată că, în sfârșit, am înțeles că astăzi, dacă prețurile energie cresc, nu este din cauza țărilor europene. Nu este adevărat!

Este pentru că energia e utilizată ca o armă strategică în acest conflict. Și nu putem lăsa aceasta să se întâmple. Dar acum suntem mult mai puternici.

Putem astăzi decide, în mod suveran, că  suntem pe cale de a ieși din dependența de resursele energetice rusești. Măsurile au fost luate încă de la summitul de la Versailles, din aprilie. Nu vreau să spun că Franța continuă să conducă această campanie, pentru că nu mai deținem președinția Consiliului Uniunii Europene.

Vreau să vă spun că atitudinea Franței nu este singulară, este atitudinea tuturor statelor membre. Sigur, urmează luni care vor rămâne complicate. Dar pot anticipa că nu vom lăsa ca lucrurile să meargă de la sine. Acesta este mesajul de unitate al țărilor Uniunii Europene.

 

 

 

O.N.: Există și un pericol legat de avansul extremismului?

Laurence Auer: Au fost alegeri în Italia, în Suedia și bineînțeles că putem face tot felul de legături. Bineînțeles că putem spune: iată ce se petrece cu partidele politice, deja sunt consecințe, oamenii nu mai sunt interesați de conflict, guvernele au gestionat greșit situația. 

Eu cred că astăzi este timpul acțiunii. Este timpul în care reprezentanții guvernelor sunt pe cale de a găsi mijloacele pentru a trece iarna și a condamna Rusia. Dar și pentru a construi dosarele, de exemplu cel al crimelor de război.

Ultimele au fost descoperite chiar în aceste săptămâni în Ucraina. De asemenea, pentru a marca din nou solidaritatea cu Ucraina – o obligație foarte puternică pe care o resimțim noi, toți cetățenii europeni. Nu văd disensiuni europene la acest capitol.

 

 

 

Acordul pentru facilitarea exporturilor de cereale

O.N.: A fost semnat un important acord de cooperare franco-român privind coridoarele europene de solidaritate cu Ucraina. Care este importanța acestui acord?

Laurence Auer: Este un acord anunțat de președintele Republicii în timpul vizitei sale în România. Ideea președintelui a fost că putem crește exporturile de cereale, pe cale terestră și maritimă, complementar acordului care a fost semnat pentru exporturile de cereale prin porturile ucrainene.

Rezultatele sunt impresionante. Am dezvoltat enorm capacitatea de export a cerealelor ucrainene. Vorbim astăzi de 10 milioane de tone, vorbim de o dublare a capacității. Și doar pe teritoriul român vorbim de 4 milioane de tone. Este enorm!

De asemenea, capacitatea de export s-a dublat și pe teritoriul Republicii Moldova. De obicei, treceau 400 de mii de tone de cereale prin Republica Moldova, acum cantitatea s-a dublat.

Prin semnarea acestui acord vedem care sunt punctele nevralgice. Și, după cum știți, ruta începe pe calea ferată, la Galați și, prin deschiderea unui nou punct de frontieră, la Siret. Apoi, este vorba de a facilita trecerea de pe calea ferată pe vasele de pe Dunăre. De asemenea suntem în curs de a facilita transportul maritim, la Sulina și Constanța.

Sunt multe probleme logistice care apar. De exemplu, că nu sunt același tipuri de containere pentru cereale între trenuri și nave. Și aici poate interveni acest acord. El identifică ceea ce se poate face, pe plan logistic, pentru a facilita exporturile de cereale.

După parafarea documentului, la Paris,  de către secretarul de stat francez Clément Beaune și secretarul român de stat Ionel Scriosteanu, la 12 septembrie, putem stabili unde este nevoie de expertiză tehnică  - dacă este nevoie că construim un siloz, dacă e nevoie să aducem mai multe nave.

Este multă inteligență artificială utilizată pentru circuitele logistice. Iată în ce constă acest acord franco-român pentru facilitarea transportului cerealelor.

 

 

O.N.: Aici este contribuția Franței...

Laurence Auer: Este contribuția Franței, prin intermediul mecanismului european de solidaritate care va intervine asupra infrastructurilor.

 

Ce este "sobrietatea energetică"?

O.N.: Revin la criza energetică. Președintele Macron a vorbit despre o austeritate energetică în această iarnă. Despre ce este vorba, exact? Pentru că mulți dintre ascultătorii noștri se gândesc acum la lipsurile din timpul comunismului.

Laurence Auer: Știu despre ce vorbiți. Chiar în această dimineață am ieșit dintr-o întâlnire oficială și încălzirea era pornită.

Planul nostru nu prevede, de fapt, o austeritate energetică. Prevede câteva lucruri. Primul: eficacitatea. Există un angajament francez care se va aplica clădirilor publice, companiilor publice pentru a economisi energie.

Este o zonă în care se poate economisi multă energie.  În Franța ne propunem aici o scădere de 10 procente față de 2019 și 2021. Și am început deja să aplicăm aceste măsuri încă din iarna trecută.

La Ambasada Franței avem un plan denumit "Ambasada verde" prin care putem face economii de energie în baza unui audit energetic. Prin reglarea temperaturii un pic mai jos credem că putem trăi în bune condiții.

A doua idee este sobrietatea energetică. Sobrietatea este cuvântul pe care noi îl preferăm austerității. În Franța, cuvântul austeritate semnifică intrarea într-o recesiune. Nu e cazul. Nici în România, nici în Franța.

Nu urmărim măsuri care să penalizeze industria. Sunt măsuri pentru a trece iarna, acesta ete cuvântul cheie. Ideea este că prin economii și sobrietate energetică putem economisi, până în 2050, 40% din energie. De exemplu, prin lansarea mai multor energii regenerabile. Aceasta înseamnă încurajarea tuturor companiilor de a investi în aceste energii.

Iată, Total Energie, care vine în România, are și un vast plan de investiții în energiile regenerabile. De asemenea, mă gândesc la parcul energetic nuclear – cel francez, evident dar și centrala de la Cernavodă.

Nu este doar ideea de austeritate, de limitare. Este, de asemenea, ideea de transformare energetică voluntară. Pentru ca, în viitor,  economiile noastre să fie mai puțin dependente de energiile fosile.

 

 

O.N.: Ar fi un fel de inteligență energetică...

Laurence Auer: Iată un concept lansat aici, la RFI! Și cred că inteligența, atât de prezentă în România, va da vizibilitate acestui concept.

O.N.: Care sunt principalele elemente ale agendei româno-franceze astăzi?

Laurence Auer: În ultimul timp m-ați putut auzi vorbind mult despre Europa, despre președinția franceză, despre obiective asumate în numele Europei. Astăzi vă pot spune că am redevenit o ambasadoare bilaterală și mă ocup de această agendă. Iar agenda este bogată.

În cadrul NATO, suntem în curs de edificare a campusului pentru batalionul multinațional al NATO, dar aceasta este și o misiune bilaterală, pentru că Franța, la fel ca și Țările de Jos, organizează toate aceste forțe de descurajare de pe flancul estic.

Aceasta presupune multă muncă la ambasadă, deoarece concepția noastră despre descurajare nu  presupune numai o amplă operațiune militară. Am instalat aici un dispozitiv operațional, un punct de comunicații și informare reciprocă, de cooperare.

La Capul Midia s-au instalat pe parcursul verii sistemele antiaeriene MAMBA, vehicule care permit apărarea teritoriului NATO, din România, cu rachete sol-aer. Și am lucrat mult asupra acestui prim element.

 

 

Al doilea element este cel economic. După președinția franceză a Uniunii Europene  ne-au rămas foarte multe priorități în domeniul economic. Desigur că am fost mândri de faptul că președintele Klaus Iohannis l-a primit pe președintele francez la 15 iunie, sub semnul acestei activități internaționale de apărare și descurajare.

Dar suntem la fel de mândri că, începând din septembrie, președintele Ciucă s-a întâlnit în două rânduri cu reprezentanții întreprinderilor franceze, pentru noi investiții. Mă gândesc, evident, la întreprinderile din domeniul energiei dar și la un investitor la Șantierul Naval Giurgiu , care a venit acum un an și jumătate și care și-a prezentat prioritățile.

În plan energetic, au fost discuții între reglementatorii pieței energiei. Avem multe activități în domeniul sănătății. Am organizat, împreună cu ministrul Rafila, o foarte promițătoare filială de cooperare.  Sunt 6.000 de medici români în Franța și sunt extraordinar de multe legături între spitale.

Și, un lucru de care sunt foarte mândră, am reușit, în fine , să organizăm Forumul de cooperare descentralizată. Sunt 120 de parteneriate între orașe. Eu însămi merg în Bretania, o regiune care s-a dovedit extrem de generoasă.

Rennes și departamentul Ille-et-Vilaine și-au deschis o reprezentanță la Sibiu, încă din anii 1990. Sunt 30 de ani de parteneriat între Rennes și Sibiu. Și sunt tot 30 de ani de parteneriat între Constanța și Brest. Forumul are loc la Brașov, pe 3-4 octombrie și tot atunci va fi deplasarea la Rennes.

Un alt pol extrem de important este cel legat de securitatea cibernetică, în care pregătim parteneriate pentru viitor. În sfârșit, la 4 octombrie urmează să acosteze la Constanța cea de-a patra navă cu ajutoare pentru Ucraina.

 

Unde ne aflăm cu dosarul Schengen

O.N.: Știu că este o întrebare care vi se pune mereu. Dar dosarul Schengen îi interesează în mare măsură pe români. Unde ne aflăm în acest moment?

Laurence Auer: Este un dosar de care m-am ocupat mult în timpul președinției franceze și, de fapt, de la sosirea mea la București. Am avut o responsabilitate de mai lungă durată, am fost director adjunct în Direcția Uniunea Europeană în perioada 2016-2017 și, după cum știți, am lucrat pentru o bună perioadă la Bruxelles. Niciodată nu am văzut România în afara Spațiului Schengen.

Iată, de exemplu acordul privind exporturile de cereale. Cum putem dubla numărul de camioane dacă ele sunt blocate la frontiere?

Noi am presat mult, iar președintele Macron a spus, atunci când a fost întrebat în cursul vizitei în România, unde ne aflăm în dosarul Schengen. Nu vă pot spune acum data la care aderarea va fi pusă pe agendă dar în mod clar, am avansat în toate aspectele extinderii, sub președinția franceză.

Unii cred că Franța ar fi mereu împotriva extinderii. Dar nicicând Franța nu a făcut mai mult pentru extindere. Am presat pentru extinderea Spațiului Schengen cu Croația, Bulgaria și România. Am susținut puternic deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord, pentru aderarea la UE.

Am susținut extinderea NATO cu Suedia și Finlanda și vom fi bucuroși să le vedem la reuniunea ministerial a NATO din noiembrie, dacă procedurile vor fi finalizate  de către toate statele membre.

Eu cred că momentul este important și sper că acest obiectiv strategic pentru România va fi atins.