Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Împrumut al UE pentru a răspunde crizei energetice? Deocamdată, Berlinul spune "nu"

eurobonds.png

Sursa imaginii: 
https://www.neweurope.eu/

Este posibil un răspuns european comun la provocarea financiară generată de criza energetică? În condițiile scumpirii accentuate a resurselor, guvernele se văd în situația de a subvenționa masiv, prin diverse forme, gospodăriile și firmele. Dar ar putea Uniunea Europeană să-și asume aceste cheltuieli, împrumutându-se pe piețele internaționale, așa cum s-a întâmplat în pandemie?

Doi comisari europeni, Thierry Breton, responsabil cu piața internă şi Paolo Gentiloni, deținător al portofoliului Economiei, propun emiterea de datorii garantate în comun, după modelul finanțării planurilor de redresare post-pandemie, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Într-un editorial publicat în mai multe ziare europene precum Irish Times, Corriere Della Sera şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, cei doi comisari susțin că aceasta este o oportunitate pentru a reafirma principiile solidarităţii şi acţiunii commune.

În planul practic, guvernele europene au capacități diferite de a acționa pe piețele locale – unele pot finanța planuri ample, altele pur și simplu nu-și pot permite protejarea adecvată a cetățenilor și industriei.

Pentru a depăşi aceste falii, este necesar un răspuns bugetar european , cu susținerea Bănsii Centrale Europene, spun cei doi comisari. Ei cred că astfel, Europa va răspunde eficient în criza actuală şi pieţele financiare, acum volatile, se vor calma.

La fel cum s-au calmat, dacă este să ne amintim, acum zece ani, când Mario Draghi, pe atunci președinte al Băncii Centrale Europene, a anunțat că instituția va plăti oricât pentru salvarea monedei comune.

Mai târziu, în pandemie, Cei 27 au lansat un program de urgenţă în valoare de 1.800 miliarde de euro, susţinut de datorii comune – o măsură fără precedent, negociată intens cu statele așa-zis frugale, care nu voiau să-și pună la bătaie finanțele bine consolidate, în sprijinirea colegilor mai prost plasați.

În cele din urmă, eurobondurile emise pentru a finanța redresarea post-pandemie s-au bucurat de un succes remarcabil pe piețele globale.

Între timp, a apărut o altă criză, a războiului și a creșterii prețurilor.

 

Va fi reluată experiența din pandemie?

Răspunsul nu este chiar atât de simplu de dat. Pentru că nu toate statele sunt de acord cu un nou împrumut. Iar economiile puternice preferă să-și finanțeze consumatorii și economiile în mod individual.

Așa cum este cazul Germaniei, de exemplu, care tocmai a anunțat un împrumut de 200 de miliarde de euro, în timp ce ministrul ei de finanțe, Christian Lindner a respins ideea împrumuturilor comune.

Un plan al Germaniei în legătură cu care comisarul Breton a cerut "vigilență", pentru a proteja condițiile de concurență echitabile în blocul Celor 27, potrivit Reuters.

Comisarul a atenționat că și alte state membre ar putea avea nevoie de ajutor pentru a aborda criza energetică. „În timp ce Germania își poate permite să împrumute 200 de miliarde de euro pe piețele financiare, alte state membre ale UE nu pot. Trebuie să reflectăm urgent asupra modului în care să oferim statelor membre – care nu au această marjă fiscală de manevră – posibilitatea de a-și sprijini industriile și afacerile", a scris Breton pe Twitter.

Rămâne așadar de văzut ce abordare se va impune, în cele din urmă: cea a comisarilor europeni sau cea a Berlinului.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 5 octombrie 2022