Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Schengen: o rezoluție în Parlamentul European și o pilulă amară pentru suveraniști

schengen.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / European Parliament

Așa cum era de așteptat, dezbaterea de miercuri din Parlamentul European consacrată extinderii Spațiului Schengen s-a încheiat cu un mesaj pozitiv pentru România. Aderarea pare mai aproape ca niciodată și totuși, rămân niște semne de întrebare.

Spunem "așa cum era de așteptat", pentru că, în această chestiune, în Parlamentul European, România bate la uși deschise.

Adunarea legislativă a susținut de la bun început extinderea Spațiului Schengen și a considerat că România este pregătită. Primul vot în acest sens a fost dat în 2011.

Problema noastră este în Consiliu, acolo unde sunt reprezentate statele membre.

Dar meritul eurodeputaților români din grupurile PPE și al Socialiștilor și democraților (S&D), care au inițiat dezbaterea, este că mențin subiectul pe agendă.

Altfel, niciodată aderarea la Spațiul Schengen nu a părut mai aproape.

Franța și Germania și-au exprimat sprijinul, de la cele mai înalte niveluri, al președintelui Macron respectiv cancelarului Scholz.

Logica extinderii este predominantă azi, ca răspuns la agresiunea rusă -  de la oferirea statutului de țări candidate pentru Ucraina și R. Moldova, la deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord și până la extinderea granițelor NATO, prin aderarea Suediei și Finlandei.

Spațiul Schengen nu poate face excepție, mai ales că România a devenit un teritoriu strategic pentru exportul bunurilor ucrainene, mai ales al produselor agricole.

Sigur, putem noi înșine să inversăm acest curs, prin decizii interne nesăbuite.

De exemplu, prin introducerea unor amendamente viclene în legile justiției, cum a fost tentativa de a deschide calea judecătorilor pentru pozițiile de procurori-șefi.

Ministrul Justiției numai că nu se roagă în genunchi de Parlament să corecteze aberațiile din legea avertizorului de integritate, care îi descurajează pe cei care ar dori să reclame ilegalități și abuzuri. Legea este jalon în cadrul PNRR și pune în pericol absorbția fondurilor.

Pe de altă parte, guvernele care încă au rezerve în privința României invocă tocmai amenințări legate de corupție. Și atunci, cum să primești un nou stat, în care legea îi descurajează pe cei care ar putea reclama ilegalitățile din vămi și de la frontieră?

În sfârșit, există și un impediment care s-ar afla mai puțin sub controlul nostru.

Surse diplomatice indică faptul că un partid din coaliția de guvernare de la Haga își menține și acum opoziția față de România. Ar fi vorba despre Acțiunea Creștin-Democrată, partid afiliat la PPE și condus de ministrul de externe Wopke Hoekstra. Problema este că mandatul premierului din Țările de Jos pentru votul în Consiliul UE este dat de Parlament, unde ar putea să nu obțină unda verde pentru România.

Și aici ni se arată, în toată splendoarea ei, acea Europă a națiunilor, după care suspină și unii de pe la noi: atunci când un singur guvern, ba chiar un partid dintr-o coaliție guvernamentală,  poate ține în loc o întreagă decizie la nivelul Uniunii. Și se dovedește mai tare decât Parlamentul European și Comisia Europeană la un loc.

În ce măsură o asemenea Europă este funcțională și în ce măsură poate răspunde intereselor României, rămâne să judece fiecare.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 6 octombrie 2022