Comunitatea Politică Europeană prinde contur: „O viitoare arhitectură de pace și securitate, fără Rusia lui Putin”

Robert Lupițu: Vorbim despre o comunitate care a luat naștere la Praga. E o comunitate care există de facto, suplă, fără a fi o instituție în sine. O adunare, un summit informal de lideri europeni, 44 mai exact, din 44 de state europene, mai puțin Rusia agresoare, țară care a invadat ilegal și ilegitim Ucraina pe 24 februarie 2022. E o comunitate din care fac parte lideri și țări precum Franța, Turcia, România, Marea Britanie, Republica Moldova, Ucraina, chiar dacă acesta a fost reprezentată la nivel de premier. Știm foarte bine că președintele Zelenski nu a mai părăsit Ucraina de la începutul conflictului pornit de Rusia. E o comunitate care își propune să discute problemele presante ale continentului. La ora actuală problema generală este determinată de războiul Rusiei în Ucraina. Din acest motiv și o temă interesantă pusă pe tapet de șeful diplomației europene Jose Borrell, este aceea că această comunitate poate reprezenta bazele pentru o viitoare arhitectură de pace și pentru o altă ordine de securitate europeană fără Rusia lui Putin, în contextul în care Rusia lui Putin a încălcat în mod flagrant dreptul internațional.

Reporter: Această organizație ar urma să confere țărilor care au participanți la ea un nou spațiu pentru cooperare politică și de securitate în sectorul energetic, transporturi, investiții și libertatea de mișcare a cetățenilor. Cam despre asta ar fi vorba. Vorbim despre o colaborare cu viitoare țări candidate la Uniunea Europeană? Cum să înțelegem invitarea celor 17 state, pe lângă cele 27 de țări membre ale Uniunii?

RL: Da și nu pentru că din cele 44 de state, exact cum ați menționat și dumneavoastră, 27 sunt state membre ale Uniunii Europene, iar 17 sunt partenere. Dintre acestea 6 sunt cele din Balcanii de vest, care sunt mai mult sau mai puțin pe o traiectorie europeană. Unele au și început negocieri de aderare. Vorbim despre Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Ucraina și Republica Moldova sunt țări care au dobândit statut de țări candidate la Uniunea Europeană. Georgia este în proces de a-l obține în viitor în funcție de reformele interne. Armenia și Azerbaidjan sunt state cu care Uniunea Europeană are interesul unor relații bune. De altfel, ieri, la Comunitatea Politică Europeană, s-a și facilitat un acord susținut de președintele Franței și de președintele Consiliului European pentru ca o misiune civilă a Uniunii Europene să meargă pentru a ajuta la delimitarea teritorială și a granițelor dintre Azerbaidjan și Armenia. Uniunea Europeană are un interes strategic în relația cu Azerbaidjanul prin prisma importurilor de gaze din Marea Caspică prin coridorul caspic prin partea de sud. Este Turcia, care a  fost întotdeauna un actor cu probleme în relația cu Uniunea Europeană. Știm migrația. Știm alte chestiuni, știm problema statului de drept. Dar Turcia e un actor important cu care Uniunea Europeană a trebuit să relaționeze și față de care Uniunea Europeană și-a asumat o abordare duală.

Rep: Și iată că Turcia este prezentă și ea, în mod surprinzător. Dar este mai bine să ai Turcia aproape de Uniunea Europeană, chiar dacă știm problemele pe care Uniunea Europeană le-a avut în materie de respectarea drepturilor omului și statul de drept cu Turcia, decât să ai Turcia poate de partea Rusiei...

RL: Exact. Și mai este și Marea Britanie, care, deși a părăsit Uniunea Europeană, intră pe această ușă a Comunității Politice Europene. După cum a pus premierul Liz Truss, nu pentru a se reapropia de Europa în sensul aderării, ci pentru a lucra împreună cu Europa. Vorbim de o comunitate flexibilă, neinstituționalizată, care ar trebui să ajute aceste state participante să găsească puncte comune, demersuri comune și căi comune de acțiune pentru a asigura stabilitate pe continent.

Rep: Ce ar avea de câștigat România de pe urma participării la un astfel de format?

RL: În primul rând, România este un stat important și la nivelul Uniunii Europene și la nivelul NATO. De altfel, președintele Klaus Iohannis, la summit-ul Comunității Politice Europene a fost unul dintre liderii care a pus pe tapet și chestiunea relației transatlantice. A spus că și prin această comunitate este important să creștem și să consolidăm parteneriatul transatlantic și mai mult, ca piatră de temelie a securității europene. În egală măsură, România este un aliat important al NATO la Marea Neagră, un stat care aspiră să adere în curând la spațiul Schengen. Un stat care ajută foarte mult Ucraina, dar ajută și Europa prin prisma tranzitării țării noastre de către exporturile de cereale ucrainene. România este o țară cu poziție strategică, a cărei prezență în Comunitatea Politică Europeană este în egală măsură relevantă și importantă pentru această comunitate. Și această importanță nu e doar pentru România. 

Ascultă: