Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Pierre Moscovici: "Îmi doresc ca România să adere în timp util la zona euro"

ovidiu_nahoi_si_pierre_moscovici.jpg

Pierre Moscovici (dreapta) și Ovidiu Nahoi în studioul RFI România
Sursa imaginii: 
RFI Romania

Preşedintele Curţii de Conturi a Franţei, Pierre Moscovici, s-a aflat în vizită în România, la sfârșitul săptămânii trecute, prilej cu care a semnat un Memorandum de Înţelegere cu instituţia similară din România. Cu acest prilej, Pierre Moscovici a mai avut întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Camerei deputaților, Marcel Ciolacu.

Pierre Moscovici este un bun cunoscător al României, cu care a colaborat în calitate de raportor special al Parlamentului European pentru aderarea la UE, ministru al Afacerilor Europene, comisar european.

În interviul acordat RFI, Pierre Moscovici a vorbit despre rolul Curților de Conturi în Uniunea Europeană, despre crizele multiple pe care le traversăm și despre extinderea UE.

Domnule președinte și bine ați venit la RFI România! De această dată sunteți în România în calitate de președinte al Curții de Conturi franceze. Ce ne puteți spune despre vizita dumneavoastră?

Am venit în România pentru a semna un acord de cooperare cu Curtea de Conturi a României care joacă un rol important în rândul instituțiilor de audit europene, joacă un rol important și în cadrul francofoniei iar eu țin foarte mult la rolul României în cadrul francofoniei, inclusiv la nivel de instituții, cu care avem o relație bilaterală solidă.

Cred că Curtea de Conturi a României dorește ca rolul său să evolueze pe partea de evaluare a politicilor publice și astfel am încheiat o convenție de colaborare. Dar am profitat și pentru a avea discuții la nivel politic, m-am întâlnit cu Primul Ministru, cu Guvernatorul Băncii Naționale, cu Ministrul de Finanțe și cu Președintele Camerei Deputaților, domnul Ciolacu, ceea ce mi-a permis să fac un tur de orizont al situației acestei țări pe care o cunosc bine și o îndrăgesc, și al perspectivelor de reforme în România în următorii ani.

 

 

Cum vedeți rolul Curților de Conturi naționale în Uniunea Europeană?

Curțile de Conturi sunt ca niște terțe părți de încredere, sunt niște instituții independente, echidistante față de Parlament și de Guvern și care au o capacitate unică de a audita, de a evalua politicile publice, de a avea o viziune independentă, distantă dar în același timp implicată cu privire la politicile publice.

Și cred că concetățenii au nevoie de această perspectivă. Trăim vremuri marcate de crize, criză strategică, criză legată de pandemie, de război, criză climatică, care a devenit parte din viața de zi cu zi azi și în viitor, trebuie să-i facem față, criză economică și socială. În acest context se cheltuiesc foarte mulți bani. Sunt implementate politici ambițioase și este nevoie de instituții independente care să ne spună dacă banii se cheltuiesc corect. De aceea trebuie pus întâi accentul pe calitatea cheltuirii banului public, pe politicile publice urmărite, pe reformele întreprinse, nu într-un spirit de austeritate, pentru că în aceste momente, cetățenii au nevoie să fie protejați, ci mai degrabă în ideea folosirii corecte a banilor publici.

Cetățenii sunt cei care plătesc impozite și au nevoie să știe că impozitele lor sunt utilizate cum trebuie. Cred că Curțile de Conturi sunt în același timp auditorul fondurilor publice dar și garantul, pentru cetățeni, al unei bune utilizări a acestor fonduri. Curtea de Conturi a Franței, în orice caz, care este una dintre cele mai vechi, ea fiind înființată de Napoleon în 1807, are o misiune constituțională, de a informa cetățeanul. Și mă asigur că ea este îndeplinită, prin transparență, caracter public, și, mai nou, consultarea cetățenilor pe teme pe care le alegem, pentru ca ei să fie beneficiarii finali ai politicilor publice, dar și ai muncii noastre.

 

 

"Sunt încrezător în Europa"

Domnule președinte, sunteți european prin excelență, prin experiența dumneavoastră politică europeană. Sunteți îngrijorat acum?

Pentru Europa?

Da.

Sunt mai degrabă încrezător în Europa. Traversăm o perioadă excepțională – secolul al XXI-lea este secolul crizelor, între criza Greciei, criza financiară, criza migranților, criza Covid, criza războiului din Ucraina. Dar în fiecare etapă, Uniunea Europeană și-a arătat prezența.

Sunt momente tragice și tensionate - pentru că nu trecem în fiecare zi la nivel european și mondial printr-o pandemie care a decimat milioane de persoane în lume și în Europa, am fost în epicentrul pandemiei.

Apoi avem un război, pe continentul nostru, într-o țară vecină cu dumneavoastră. Ei bine, în acest context, Europa a reacționat foarte puternic. A implementat un plan, Next Generation EU, 750 miliarde de euro, care permite oferirea unui sprijin guvernelor și popoarelor.

Tot Europa a pregătit un plan de sancțiuni într-un spirit foarte unit, Europa este cea care dă dovadă de fermitate în fața Rusiei. Deci cei care visau că în astfel de condiții, Europa se va desface, se va diviza, sunt dezamăgiți.

Dimpotrivă, dând dovadă de unitate, fermitate, forță, voință de a răspunde aspirațiilor cetățenilor, arătăm că Europa nu este o structură străină, externă, Europa de altfel nu este o politică externă, eu n-am văzut niciodată lucrurile așa, Europa suntem noi, pur și simplu, suma națiunilor noastre și instituțiile pe care le-am construit împreună.

Și văd că cetățenii, în această situație, așteaptă o protecție, se simt uneori înclinați s-o caute și în propria lor națiune, dar înțeleg și că nu există nicio problemă care să nu se poată rezolva doar la scară europeană.

 

 

 

Solidaritatea aceasta, pe care Putin nu o anticipase, rămâne cheia pentru viitorul Europei?

Cred că Vladimir Putin a greșit, și asta o spuneam și în discuțiile pe care le-am avut cu Primul Ministru și cu domnul Ciolacu. A greșit, a fost prost informat sau și-a supraestimat puterea. A crezut că în câteva zile ucrainenii se vor retrage și el va putea invada Kievul și prelua controlul asupra țării, dar a greșit.

A subestimat atât voința ucrainenilor de a rezista cât și capacitatea lor de a o face. Și ne regăsim acum implicați într-un conflict de durată, care vedem că este dificil pentru Rusia. Și a subestimat și voința și capacitatea de a reacționa a așa numitului Occident, a comunității internaționale organizate.

NATO, despre care unii spuneau că este o instituție depășită, s-a dovedit a fi de cea mai mare actualitate. Și noi cei care apărăm democrația, suntem împreună alături de Ucraina.

În fine, a subestimat și Europa. Și-a imaginat că națiunile europene, prin istoria lor, prin legăturile cu Rusia - fiindcă nu este vorba aici de a fi ostil Rusiei, ci doar de a refuza un război dorit de Vladimir Putin – vor putea fi divizate și Europa se va destrăma. Dar s-a înșelat.

Și cred că aceste dovezi, rezistența ucraineană, comunitatea internațională și NATO, Europa unită, ele ne garantează astăzi forța colectivă. În niciun caz, și spun asta cu toată convingerea, nu trebuie să ne lăsăm dezbinați.

Să rămânem uniți și fermi până la capăt, pentru că numai așa vom ieși din acest conflict până la urmă și vom regăsi pacea, pentru că pacea este de dorit. Cine spune pace spune negocieri dar asta nu înseamnă o abandonare sau o recunoaștere a slăbiciunii. Negocierea se bazează întotdeauna pe un raport de forță și noi trebuie să creăm acest raport de forță, de fapt asta și facem.

 

 

Dar poate exista negociere atunci când Rusia ne amenință cu arme nucleare pe picior de război?

Cu toții vedem astăzi că există o amenințare voalată care trebuie luată în serios. Președintele Biden s-a exprimat pe acest subiect.

În același timp știm cu toții că arma nucleară nu este orice fel de armă, este o armă făcută ca să nu fie folosită. Și trebuie mereu să ne gândim că în principiu strategia nucleară este de descurajare și nu de utilizare, pentru că altfel intrăm într-o spirală foarte periculoasă.

Dar nu putem negocia sub amenințare și nu trebuie niciodată să negociem nici într-o situație de slăbiciune. De aceea trebuie să dăm dovadă de fermitate, hotărâre și unitate până la capăt, până când situația va impune negocieri, negocieri care să respecte drepturile ucrainenilor ca națiune și Ucraina ca stat. Este fundamental.

 

 

Cetățenii așteaptă protecție și proiecție

Domnule președinte, ați vorbit despre criza climatică, despre război, dar avem și o altă amenințare, din partea extremismului. În societăţile noastre, majoritatea noastre respinge extremismul și prețuiește valorile libertății și democrației, pluralismului. Dar cum pot reacționa societățile în fața acestei amenințări, care este din ce în ce mai puternică?

Înainte de toate, suntem niște democrații. Democrație înseamnă pluralism, pluralism al exprimărilor, al sensibilităților, și aceste sensibilități, nu știu cum să le numim, extremiste, naționaliste, de extremă dreaptă, sunt sensibilități pe care nu le împărtășesc.

Prin întreaga mea istorie, sunt un partizan al unei societăți deschise, sunt pro european. Statul de drept, democrația sunt foarte importante pentru mine.

Aceste formațiuni evoluează în cadrul democratic. Și în acest cadru democratic trebuie să ne opunem lor și, și acum vorbesc mai degrabă ca un fost om politic decât ca un președinte al Curții de Conturi. Trebuie să aducem victoria ideilor în care credem. Și în acest sens, există ceva fundamental: trebuie să arătăm cetățenilor că obținem rezultate.

Deseori naționalismul se hrănește cu insuficiența rezultatelor sau cu politici conduse ineficient. Și înainte de toate trebuie să-i oferim cetățeanului ceea ce așteaptă.

Ce așteaptă? Protecție și proiecție. Protecție față de amenințările pe care le resimte, față de crizele pe care le trăim. Și proiecție în viitor, pentru ei dar și pentru generațiile care urmează, pentru copiii și nepoții noștri.

De aceea este foarte important, o repet, să fim mereu uniți și să avem o Europă care să nu fie o idee îndepărtată, ci ceva foarte concret. 100 de miliarde de euro pentru România prin planul Next Generation EU, plus fondurile europene.

E important să arătăm că aceste acțiuni transformă viețile românilor și ne permit să investim în viitor. Și să facem asta și la nivel național. Europa este o construcție care respectă națiunile, nu este ostilă națiunilor.

Așa cum spunea Jacques Delors, este o federație de state națiune, este ceea ce punem în comun, federalismul, și respectul față de identitatea noastră și față de discuțiile între guverne. Nu trebuie să respingem națiunea, însă trebuie să combatem și să condamnăm naționalismul.

Îmi aduc aminte, eram un tânăr parlamentar european și am asistat la ultimul discurs al lui Francois Mitterand în fața Parlamentului European în hemiciclul de la Strasbourg. A rostit această frază extraordinară pe care nimeni nu trebuie s-o uite, „Naționalismul înseamnă război".

Cei care sugerează că naționalismul aduce soluția, aduce răspunsul, aceia nu spun adevărul. Naționalismul înseamnă război întotdeauna și vedem asta și în Ucraina.

 

 

"România are atuuri extraordinare"

Ovidiu Nahoi: Ați vizitat în repetate rânduri România, ați urmărit pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană, cum vi se pare România, de fiecare dată când veniți aici?

Pierre Moscovici: Este adevărat că mă leagă o istorie lungă de România, tatăl meu s-a născut aici, la Brăila, în 1925 și apoi a venit în Franța. Ca cetățean francez, am fost ministru al afacerilor europene la sfârșitul anilor 90, și una din sarcinile mele era pregătirea negocierilor de aderare.

În acea perioadă am venit cel puțin o dată pe an în România și ulterior am fost raportor pentru aderarea României în cadrul Parlamentului European, în 2004 - 2005 și aici sper că mi-am adus și eu o mică contribuție.

Și apoi ca ministru al finanțelor și ulterior comisar european am venit de mai multe ori în România, ultima dată a fost în 2019, când România a deținut cu succes președinția Uniunii Europene.

De fiecare dată am constat că țara se transformă. Sunt frapat să văd, cel puțin la București, cum evoluează viața, parcul auto care nu mai este același, convergența nivelurilor de viață. Dar știu și că persistă zone de inegalitate, de sărăcie, nu subestimez asta.

Este o țară cu atuuri extraordinare, pe partea de resurse naturale, petrol și gaze de exemplu, pe partea de localizare strategică, pe partea culturală, de inventivitate a poporului român. Mereu se poate și mai bine și cred că multe atuuri pot fi și mai bine puse în valoare.

Când vorbim de reforme, acest cuvânt înseamnă pentru unii austeritate, constrângeri, pedepse... Nu și pentru mine. Pentru mine o reformă trebuie să fie mereu un progres, să permită modificarea unei politici publice pentru a o face mai eficientă, mai eficace, mai puțin costisitoare, să fie mai bună pentru cetățean, să favorizeze creșterea, justiția socială, transformarea ecologică.

 

 

Reformele trebuie să continue. Mă frapează tot ceea ce s-a schimbat deja, se vede cu ochiul liber, dar și ce mai rămâne de făcut. Să nu credem niciodată că s-a terminat. Și acum vorbesc ca președinte al Curții de Conturi, dar și ca fost comisar, România continuă să sufere din cauza deficitelor sale.

Deficitul bugetar este încă prea mare. Deficitul de comerț exterior, al balanței de plăți, care se pot îmbunătăți. Dar am simțit la toți interlocutorii, de la Primul Ministru până la președintele Camerei Deputaților, că aceste lucruri sunt conștientizate și că există voința de a îmbunătăți situația, nu de dragul de a avea conturile în ordine ci pentru că astfel țara va fi într-o poziție mai solidă.

Și încă o dată, în perspectiva unui obiectiv la care eu țin foarte mult - și din nou, nu din ideologie ci pentru că ar fi în favoarea României - este vorba despre apartenența la zona euro.

Îmi doresc ca România, să poată, în timp util să adere la zona euro, pentru că este un element de protecție, o garanție de stabilitate și de solidaritate (obiectivul acum este 2029).

Este adevărat că țările membre ale zonei euro au putut încă din 2012, de la faimosul „whatever it takes" al lui Mario Draghi să beneficieze de lichidități semnificative care ne-au susținut creșterea. Este nevoie de timp, nu este ușor, însă este și un obiectiv mobilizator care aduce forță politică unei țări.

Pe scurt, cred că s-au schimbat enorm de multe lucruri în România. De când am venit prima dată aici ca responsabil politic acum 25 de ani, transformarea este incredibilă. Dar suntem încă, nu aș spune la jumătate de drum, dar mai este o bucată de drum de făcut.

 

"Nu cred că Europa și-a încheiat extinderea"

Domnule președinte, spuneți că aderarea României a fost un succes. Dar extinderea Uniunii Europene, în general, este un succes? Vă întreb asta pentru că sunt voci care neagă că extinderea ar fi fost un succes și am auzit asta și în Parlamentul European.

Am numai câteva minute și nu voi putea răspunde atât de detaliat pe cât mi-aș dori. După căderea zidului Berlinului, am fost convins că viitorul statelor pe care le numeam atunci țările din Europa Centrală și de Est sau țările din Est era în Uniunea Europeană.

Că noi, europenii din vest, care beneficiasem de piața europeană, de proiectul european, trebuia să întindem mâna către acești frați de care fusesem despărțiți. Și nu exista o altă alternativă din punctul meu de vedere. Europa trebuia să crească, să se extindă.

Acum, am reușit acest proces? Nu în totalitate. Cred că s-a creat un fel de neînțelegere dublă, nu s-au pus bazele unei adevărate culturi comune europene și există efecte, vedem ce se întâmplă în Polonia, în Ungaria.

Cu toate acestea, nu am nici cel mai mic regret, atunci când merg la București, la Budapesta, la Varșovia, la Ljubljana. Mă simt acasă, sunt european. Și această Uniune, cu diversitatea ei, este a noastră. Acum trebuie să construim acea cultură comună.

ȘI poate că crizele pe care le trăim, inclusiv războiul ne ajută. Un ultim gând în acest sens: nu cred că Europa și-a încheiat extinderea. Vedem că procesul este deschis.

Am văzut această comunitate politică europeană, care s-a reunit, de altfel la inițiativa Franței. Ea are sens însă doar dacă este un prim pas către o nouă extindere.

Țările din Balcani așteaptă demult, de la începutul acestui secol. Ucrainenii, georgienii, moldovenii... este nevoie de timp, dar se va întâmpla. Să ne acordăm timp dar să păstrăm același obiectiv, o mare Europă unită, cu o structură adaptată bineînțeles, când Europa va avea 35 de membri nu va putea fi gestionată la fel ca astăzi, un motiv în plus ca și zona euro să fie mai puternică.