Ucraina se așteaptă la noi escaladări armate dinspre Belarus

Începând cu ultima întâlnire Putin-Lukașenko de la Soci (27 septembrie), a șaptea în acest an, și vizita misterioasă a dictatorului belarus în Abhazia, se observă un efort suplimentar de aliniere a Minskului la noile planuri de re-invazie a Ucrainei dinspre nord. Lukașenko și regimul său în ultimele zile au făcut mai multe declarații care sugerează că Belarus ar putea intra activ în război împotriva Ucrainei, ca forță auxiliară alături de trupele rusești și din rațiuni pretins defensive.

Mai întâi de toate, ca urmare a Consiliului de Securitate a Belarusului din ziua de luni, Lukașenko a declarat că Ucraina ar avea intenții ofensive militare împotriva Belarusului și că ”într-adevăr Belarusul este în stare de război cu vecinul de la sud din rațiuni defensive”, lucru pe care Lukașenko a refuzat să-l admită până în prezent.

Drept urmare, acesta a mai declarat că forțele armate ale Belarusului vor forma o nouă grupare militară de-a lungul graniței cu Ucraina și NATO pentru a apăra ”statul comun Rusia-Belarus”. Ar fi vorba, conform dictatorului belarus, de 20.000 de militari ruși pe lângă cei existenți deja în Belarus, și mai multe grupări de batalioane ale armatei belaruse.

De asemenea, tot luni, dictatorul de la Minsk a confirmat că în Belarus are loc o mobilizare parțială, pe lângă cei 60.000 de militari din armata belarusă.

Toate aceste declarații nu sunt însă coroborate deocamdată de acțiuni concrete de-a lungul graniței de 1080 de km cu Ucraina. Experți ucraineni și polonezi confirmă că în prezent numărul de militari belaruși dislocați de-a lungul acestei granițe nu se ridică la mai mult de 10% din efectivul întregii armate belaruse, iar cel mai clar indiciu al intenției de invazie este concentrarea de trupe la graniță, lucru care încă nu se confirmă.

Lukașenko în cursa loialității față de Putin

Totodată, Belarusul nu mai ascunde că începând cu luna septembrie și-a deschis larg depozitele de muniție pentru nevoile Rusiei. Conform asociației ”Belarus Hajun” (”Spiritul Pădurii”) care monitorizează acțiunile militare ale regimului Lukașenko, Belarus a donat Rusiei în luna septembrie încărcătura a 30 de trenuri cu muniție, inclusiv mai multe zeci de tancuri T-72 și peste 100 de unități de armament greu.

În același timp, dinspre Rusia au început a fi transportați cu aparentă discreție și în vagoane marfare noi trupe rusești. Se consideră că ar fi vorba deja de militari din noul val de mobilizați.

Așa cum ne-am obișnuit încă din februarie de la marea invazie a Rusiei în Ucraina, trebuie să facem distincție între ce declară Lukașenko și ce face în realitate. Se considera până nu demult că în realitate Lukașenko va face orice, doar să nu mobilizeze belarușii în masă, fiindcă o asemenea mobilizare ar putea să grăbească sfârșitul regimului său.

Însă presiunile venite dinspre Kremlin indică faptul că Lukașenko s-ar putea confrunta cu scenariul în care va fi înlocuit urmare a unui lovituri interne, iar autoritatea în Belarus ar putea fi exercitată de membrii Consiliului de Securitate al Belarusului, în care cel puțin o jumătate din acești membri sunt etnici ruși în frunte cu șeful acestui Consiliu, Vladimir Volfovici.

Pe acest fundal, se pare că Lukașenko marșează pe scenariul în care se va încerca imitarea unei provocări din partea Ucrainei, după care Rusia va invoca necesitatea de a-și apăra aliatul de la Minsk și totodată statul comun Rusia-Belarus. Drept rezultat Moscova va lansa încă o invazie de pe teritoriul Belarusului alături de forțele armate belaruse.

Astfel, confruntat cu realitatea în care Moscova nu-i mai garantează securitatea personală, ba chiar ar putea să-l înlocuiască în rezultatul unei lovituri de palat, Lukașenko joacă un teatru ieftin în care supralicitează pentru a-și etala loialitatea față de Putin.

Cum răspunde Ucraina?

În ultimele săptămâni, forțele armate ale Ucrainei au distrus toate podurile de la granița cu Belarusul, este vorba despre zeci de poduri de acces pe un relief dificil cu păduri și mlaștini, și au minat vaste suprafețe de-a lungul graniței comune pe unde se presupune că ar putea încerca să invadeze din nou armata rusă asistată de armata belarusă. Totodată, 8 grupări de batalioane ale Armatei Ucrainene, adică în jur de 25.000 de militari, sunt ținuți în regim de maximă pregătire de-a lungul acestei frontiere.

Amenințarea reînnoită dinspre Belarus a stat și pe agenda reuniunii de urgență de ieri în format online a grupului G-7 și Ucraina. Volodîmîr Zelenski a propus ieri formarea de urgență a unei misiuni de monitorizare a graniței cu Belarus, o misiune sub egida G-7, care ar servi drept mecanism de negare a alegațiilor venite dinspre Minsk și confirmare a faptului că Ucraina nu se pregătește pentru nicio operațiune militară împotriva Belarusului, așa cum pretinde Lukașenko.

Între timp, vecinii de la vest ai Belarusului, adică Polonia și Lituania, au emis comunicate prin care recomandă tuturor cetățenilor să părăsească Belarusul cât de curând posibil. Varșovia, de exemplu, până acum nu a emis așa comunicate adresate cetățenilor săi din Belarus, nici măcar în februarie sau martie. Astfel de comunicate pot fi interpretate și ca un semn că nu numai Ucraina se pregătește de noi provocări din partea regimului de la Minsk.