Turcia: Trei ani de închisoare pentru difuzarea de ”știri false sau înșelătoare”

Dezbătute de la începutul lunii octombrie, cele 40 de articole ale textului denumit oficial „legea presei”, au făcut obiectul a numeroase amendamente depuse în zadar de opoziție care susține că este o „lege a cenzurii”.

Articolul 29 în special, prevede pedepse cu închisoarea între 1-3 ani pentru „răspândirea de informații false sau înșelătoare, contrare securității interne și externe a țării și de natură să dăuneze sănătății publice, să tulbure ordinea publică, să stârnească frică sau panică în rândul populației”.

Pe lângă ziare, radiouri și televiziuni, legea vizează rețelele de socializare și site-urile web cărora li se va cere să denunțe și să furnizeze informațiile personale ale utilizatorilor acuzați de răspândire de știri false.

Opoziția a încercat fără succes să se opună acestei legi înaintate în mai de deputații AKP, Partidul Justiției și Dezvoltării, al președintelui Recep Tayyip Erdogan, care urmărește să câștige un nou mandat în iunie 2023. Dar cu o majoritate de 334 de voturi din 581 pentru AKP și aliații săi din Parlament, nu au fost probleme pentru inițiatori.

În decembrie 2021, șeful statului considera că rețelele de socializare, percepute inițial ca un simbol al libertății, au „devenit una dintre principalele amenințări la adresa democrației”.

Un telefon zdrobit cu ciocanul

În ultimele ore ale dezbaterilor, un deputat din partea partidului de opoziție CHP (social-democrat), Burak Erbay, adresându-se tineretului turc care „va vota pentru prima dată în iunie” – și care va trece prin criza economică – și-a scos smartphone-ul și l-a zdrobit cu un ciocan.

„Aveți o singură libertate, acest telefon din buzunar. Acolo aveți Instagram, YouTube, Facebook și faceți schimb de informații. Azi, 12 octombrie, dacă legea va fi aprobată de Parlament, vă puteți sparge telefoanele. Pentru că nu le veți mai putea folosi”. Apoi, către guvern: „Vă avertizez: în iunie 2023, acești tineri vă vor da lecția pe care o meritați”.

Și Meral Danis Bektas, ales HDP (opoziție, pro-kurdă) consideră că „această lege este o declarație de război împotriva adevărului”.

„Buletinul de știri false”

Legea mai prevede că președinția va emite periodic un „Buletin al știrilor false, în fiecare luni (...) pentru a ține la curent publicul despre dezinformare și știri înșelătoare”.

Proiectul de lege a stârnit numeroase preocupări în rândul jurnaliștilor și în organizațiile pentru drepturile omului, ai căror membri s-au mobilizat la începutul lunii, protestând, mascați în negru, în fața Parlamentului.

Zeci de asociații și sindicate de jurnaliști, inclusiv Reporteri Fără Frontiere (RSF), au denunțat textul de lege, considerându-l o tentativă de cenzură din partea guvernului.

 „Urmează vremuri dificile pentru Turcia: toată lumea va fi afectată de această lege: opoziția, ONG-urile, asociațiile de avocați, jurnaliștii și cetățenii de rând...”, a scris joi seară pe Twitter avocatul și co-directorul unei asociații pentru apărarea presei (MLSA), Veysel Ok, dat în judecată de mai multe ori până acum de oamenii lui Erdogan. 

Potrivit clasamentului RSF, în 2022, Turcia ocupă locul 149 din 180 de țări în privința libertății de informare.

Înainte adoptării legii, Consiliul Europei denunțase o „obstrucționare” a libertății de exprimare oferită de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La începutul lunii octombrie, exista o îngrijorare cu privire la „potențialele consecințe” ale textului de lege și în special la riscul „intensificării autocenzurii” în vederea următoarelor alegeri.

Traducere de Eremia Iulia Maria, după articolul publicat de France 24