Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Alegeri 2022: democrația americană spre amurg

elections2022advocacy.agc_.org_.png

La 8 noiembrie, alegeri decisive
La 8 noiembrie, alegeri decisive
Sursa imaginii: 
advocacy.agc.org

La 8 noiembrie America merge la urne. Sunt în joc toate posturile de deputat federal (435), 35 fotolii senatoriale, 36 funcții de guvernator statal,  poziții executive și judiciare  la nivel local și statal.  De asemenea, vor fi reînnoite 88 dintre cele 99 de Camere legislative statale.  Puține curse sunt diputate, încă mai puține au șanse să treacă de la un partid la altul, în condițiile în care actualele majorități Democrate din legislativul de la Washington sunt extrem de șubrede: egalitate, 50-50 în Senat, cu vice-președinta Kamala Harris înclinând balanța, 221-212 cu două locuri vacante în Cameră.  Pentru Senat, 14 poziții în joc sunt la această ora  în mâinile Democraților, 21 sunt deținute de Republicani, care aliniază doi candidați în Pennsylvania și respectiv Wisconsin, state câștigate de Joe Biden în 2020; nici un Democrat nu are acest handicap.  Sondajele de opinie oscilează, reflectând volatilitatea unui electorat mai divizat decât oricând.

Corespondentul RFI în SUA despre un scrutin în umbra lui Donald Trump:

Viitorul democrației americane va fi tranșat în ultima clipă.

"Ultimele două decenii au adus o schimbare în politica americană:  atașamentele partinice s-au rigidizat. Nimeni nu se așteaptă ca multe circumscripții să treacă de la un partid la celălalt. E posibil ca în Cameră să iasă în avantaj Republicanii, dar pe baza rezultatelor din 5-10% din totalul circumscripțiilor. Mai imprevizibil este Senatul federal, unde cel puțin 6-7 înfruntări rămân pe muchie de cuțit",

a precizat în exclusivitate pentru RFI-România Steven Smith, profesor de științe sociale și politice la Universitatea Washington din St. Louis.

Problema cu această imutabilitate este că în actualul ciclu electoral majoritatea copleșitoare a concurenților Republicani sunt, cu nuanțe și  persistențe diverse, ilegitimisti (nu recunosc legitimitatea lui Joe Biden ca președinte), contestatari (pun în dubiu corectitudinea scrutinului prezidențial de acum doi ani), complotiști (îmbrățișează teorii care de care mai fantasmagorice despre fraudarea alegerilor) sau toate la un loc. Unii, precum Doug Mastriano (în arenă în Pennsylvania pentru postul de guvernator), Matt Gaetz, în cursă floridiană pentru Camera federală sau Mark Finchem (pretendent la șefia Administrației Statale din Arizona) au jucat un rol în organizarea sau desfășurarea insurecției de la 6 ianuarie 2021.

"Suntem într-o încleștare epică, profetizată, cu stânga extremă, radicală.  Luptăm împotriva unei agende fără D-zeu care încearcă să distrugă morala noastră iudeo-creștină,  familiile noastre, copiii noștri,  bisericile și comunitățile noastre, cultura noastră iudeo-creștină comună",

intona acesta din urmă, care de la anul se poate află într-o funcție cu autoritate directă asupra defasurarii alegerilor din 2024.

Peste 291 de ilegitimisti și contestari, propovăduitori ai Marii Minciuni trumpiene, se află în competiție;  cel puțin 171 dintre ei au toate șansele să fie aleși, concurând în circumscripții considerate sigure. Proporția ilegitimistilor este mare--55%-- în Camera de la Washington, unde se va îngroșa cu certitudine lista celor 139 care, la 6 ianuarie, DUPĂ stingerea răzmeriței, au votat în favoarea decertificarii rezultatelor unui scrutin câștigat categoric--la diferență de 7 milioane  voturi populare și 74 în Colegiul Electoral--de Joe Biden. Proporția candidaților  care neagă legitimitatea actualului presediinte este alarmantă în Arizona, Georgia, Michigan, Pennsylvania, Wisconsin și Nevada, state care de obicei decid soarta alegerilor prezidențiale.

Amenințarea pe care această stare de lucruri o reprezintă pentru Democrația americană este reală. Candidatul partidului trumpizat pentru guvernator în Wisconsin, Tim Michels,  era, în iulie, defavorabil decertificării retroactive a   victoriei lui Biden în statul său la o diferență, validată și răsvalidată, de 20.682 de voturi, idee absurdă promovată cu încăpățânare de Trump. În septembrie, sub presiune, Michels se razgândea. Liderul lumii alternative, care a "binecuvântat" 70% din lotul ilegitimistilor și a susținut financiar, cu maximul individual permis, 5.000 de dolari, aproximativ 100 de candidați la realegere, va presa eventualele majorități Republicane pentru implementarea unei agende obstrucționiste, revanșarde.

"Asistăm la un efort continuu de atacare și subminare a procesului electoral, de plasare în funcții a loialistilor trumpieni dispuși, în viitor, să nesocotească voința populară dacă rezultatele alegerilor nu le convin. E un atac organizat împotriva democrației noastre, o amenințare majoră la adresa corectitudinii alegerilor libere, dreptului de  vot și altor drepturi de care ne bucurăm",

puncta Katie Hobbs, candidată la postul de guvernator în Arizona împotriva unei fanatice a cultului Trump, Kary Lake.

Sub șocul insurecției de la 6 ianuarie mulți Republicani l-au părăsit retoric pe Trump, au regăsit, vremelnic, adevărul. De atunci, simțind dincotro bate vântul, imensa  lor majoritate au revenit în tabăra trumpiana, mai obedienți ca niciodată. S-au întors și 50 de mari donatori corporatiști care juraseră să nu mai susțină ilegitimisti, iar micii donatori individuali, înfierbântați cu vechi măsluiri, au umplut vistieria electorală trumpiană cu peste un sfert de miliard de dolari.

"Să ne reamintim că nu putem rămâne o națiune liberă dacă abandonăm adevărul. Nici un partid, popor, națiune nu poate perpetua ordinea constitu ională republicană dacă acceptă un lider aflat în război împotriva adevărului, domniei legii, procesului democratic, transferului pașnic al puterii",

avertiza vice-președinta comitetului parlamentar de anchetă asupra evenimentelor de la 6 ianuarie, Republicana Liz Cheney.