Rezoluția Parlamentului de la Haga: ce înseamnă și ce (mai) poate face România

Țările de Jos sunt guvernate de o coaliție fragilă, după alegerile parlamentare din 15-17 martie 2021. Majoritatea este formată din Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, membru al grupului Renew Europe, al premierului Mark Rutte), Partidul Democraţii 66 (de asemenea, din Renew Europe), Apelul Creştin-Democrat (PPE) şi Uniunea Creştină (de asemenea, PPE). Unele partide din coaliție se opun extinderii Spațiului Schengen cu România și Bulgaria.

Marți, Parlamentul European a votat cu o largă majoritate o rezoluție de sprijin pentru România și Bulgaria, dar eurodeputații din partidul premierului Rutte s-au abținut.

Este aici sfârșitul drumului? Ratează România admiterea în Spațiul Schengen la Consiliul JAI din decembrie?

Nu. Nu este nimic jucat. Dar, ca mesaj politic, nu înseamnă, evident, că este o veste bună. Este o veste rea, în acest context și trebuie luată așa cum este.

Guvernul olandez încă își mai poate schimba opinia, a spus-o din nou premierul Rutte, în Parlamentul țării sale:  este nevoie de o actualizare a monitorizării MCV și de o "lărgire" a misiunii de evaluare pe Schengen .

O misiune de evaluare Shengen are loc în prezent, dar Haga spune că nu este completă. Premierul Rutte spune că lipsesc evaluările privind Sistemul de Informații Schengen și modul în care sunt tratate returnările.

Din nou despre MCV

Iar Haga vrea să vadă, în cele din urmă, evaluarea MCV, pentru că olandezii leagă în continuare cele două dosare – așa ceva nu este scris în tratatele europene. Dar este un fapt și trebuie tratat ca atare.

În cele din urmă, olandezii se tem că dacă ne dau drumul acum în Spațiul Schengen, dacă iau o decizie ireversibilă, cum se spune în textul moțiunii, dispare o pârghie de control asupra unor posibile derapaje în justiție, cum au fost cele din 2012 sau, mai recent, cu celebra Ordonanță 13 din 2017.

Există însă o problemă, scoasă în evidență de premierul olandez: "Problema specifică cu Bulgaria este că MCV nu face parte din aceste discuții. De asemenea, sunt multe evoluții la nivel național în Bulgaria, pentru că în prezent nu există un guvern în exercițiu".

Aceasta complică, într-adevăr, situația, la nivel tehnic.

Există și aspectul politic.

Aici sunt aspecte în avantajul nostru și în dezavantajul nostru. În avantajul nostru este exact logica în care Uniunea Europeană a intrat după primele luni ale pandemiei și mai cu seamă după invadarea Ucrainei de către Rusia. Iar această logică este cea a întăririi și aprofundării integrării europene.

S-au întâmplat, totuși, lucruri greu de imaginat înainte de 24 februarie: Albania și Macedonia de Nord au primit undă verde pentru începerea negocierilor, Ucraina și Republica Moldova au devenit candidate la aderare, Georgiei i s-a recunoscut vocația europeană și ar putea deveni, în cele din urmă, țară candidată. Am putea adăuga aici și candidaturile la NATO pentru Suedia și Finlanda. Toate acestea arată că liderii europeni au înțeles că numai uniți pot răspunde provocărilor prezentului.

O respingere a aderării la Spațiul Schengen pentru România și Bulgaria – și încă printr-un veto pronunțat de un singur stat membru – ar contrazice flagrant toate aceste tendințe din Uniunea Europeană și, în general, din tabăra occidentală.

Bineînțeles, în avantajul României joacă și felul în care a gestionat criza refugiaților dar și sprijinirea exporturilor ucrainene, mai ales a produselor agricole.

Apoi, contează mult sprijinul formulat explicit de Franța și Germania, și – aș spune, pe cale de consecință – faptul că niciun alt stat membru în afară de Țările de Jos nu mai formulează obiecții. Și, se știe, în Consiliul UE statele membre evită să se situeze pe poziții singulare. Șansele rămân destul de bune dacă Țările de Jos nu-și găsesc aliați.

Aspectul dezavantajos în plan politic este dat de contextul intern din Țările de Jos.

Coaliția condusă de Mark Rutte, după alegerile din martie 2021, s-a format greu și este foarte fragilă. Există în țară o nemulțumire generală legată de imigrație și partidele mainstream sunt foarte atente să nu cumva să sufle în pânzele extremei drepte (al căror limbaj anti-migrație l-au și preluat).

Sigur că problema nu este migrația din România, ci din afara Uniunii Europene. Iar România nici măcar nu se află pe marile rute ale migrației.

Dar există această percepție negativă față de România și există de mult timp, nu o mai putem schimba acum. Sigur, am fi putut face mai multe în trecut, dar aceasta este o altă discuție.

Acum, întrebarea este dacă guvernul olandez va accepta să apară în poziția incomodă de a vota singur în Consiliul UE, din considerente de politică internă. Iar răspunsul sincer este că nu știm.

Ce poate face România în această situație?

În niciun caz, să treacă la represalii împotriva Țărilor de Jos, așa cum au sugerat unii politicieni exaltați. Ar fi doar în dezavantajul nostru să ne pierdem cumpătul.

Premierul Ciucă spunea, ca reacție la votul din parlamentul olandez, că România a făcut tot ce depinde de ea pentru a adera la Spațiul Schengen. Totuși, mai sunt lucruri de făcut.

Încă se mai pot repara legile justiției, chiar dacă acum au ajuns la Curtea Constituțională și încă se poate repara legea avertizorului de integritate, care a ieșit rău din Parlament.

Apoi, în plan european, desigur, este de convins în continuare guvernul de la Haga dar, la fel de important, trebuie să ne asigurăm că Țările de Jos nu-și găsesc aliați care să voteze și ei împotriva noastră. De fapt, este vital să ne asigurăm că Haga va rămâne izolată.

Să privim cu atenție la rezoluția parlamentului olandez, potrivit căreia guvernul nu ar trebui să voteze pozitiv aderarea României și Bulgariei. Mark Rutte se poate folosi de această rezoluție pentru a bloca extinderea. Dar la fel de bine o poate respecta, în litera ei, abținându-se de la vot. Există această posibilitate în Consiliul UE, atunci când este necesar un vot în unanimitate. Abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica