Biserica Unită se distanţează de propaganda neo-legionară a unui preot

La începutul lunii octombrie, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România – „Elie Wiesel” a criticat într-o postare pe Facebook (6. 10. 2022), acordarea titlului de cetăţean de onoare al oraşului Sighetul Marmaţiei lui Petru Codrea. În acest comunicat se atrage atenţia primăriei că titlul onorific a fost acordat „ultimului supraviețuitor al grupului membrilor Frățiilor de Cruce (organizația de tineret a Mișcării Legionare) din Sighet.”

Institutul aminteşte că primarul îl  consideră pe Codrea drept „un veritabil model de demnitate și moralitate creștină”, deși acesta „evocă și astăzi, nostalgic, trecutul său legionar sau momentul jurămîntului legionar.” În consecinţă, Institutul cere autorităţilor locale să-i retragă lui Codrea titlul.

Într-un interviu acordat, în 2018, preotului greco-catolic Marius Vişovan, Codrea evocă momentul rostirii jurămîntului de credinţă faţă de organizaţia legionară de tineret, descriind ceremonia desfăşurată, în 1948, în clandestinitate. Întrunirea organizaţiei interzise din 1941 nu se deosebea de cele legionare obişnuite:

„Practic, şedinţa s-a desfăşurat, să zic, obişnuit ca oricare şedinţă legionară.”

Analizînd interviul, istoricul Marius Cazan, remarcă felul în care Vişovan îndreaptă discuţia în direcţia proslăvirii legionarismului:

„Vișovan conduce interviul cu Petru Codrea, subtil, către elogierea legionarismului și ajung ca amîndoi să facă o pledoarie pentru utilitatea ideologiei legionare în zilele noastre, pentru educarea tinerilor de azi în spirit legionar.”

Referindu-se la legămîntul legionar al grupului de elevi din Sighet, din care a făcut parte şi Codrea, Vişovan evidenţiază doar urmările, evitînd orice gest de distanţare faţă de doctrina grupării extremiste a lui Codreanu şi Horia Sima.

„Dar cu toţii aţi primit botezul focului în închisorile comuniste, unde aţi avut ocazia să dovediţi virtuţile pe care  le-aţi învăţat în Frăţia de Cruce.”

Legionarii propuneau xenofobie și antisemitism sălbatic

Comentînd interviul, publicat iniţial pe YouTube şi îndepărtat după postarea amintită a Institutului, istoricul Cazan concluzionează:

„Marius Vișovan, la fel ca majoritatea neo-legionarilor și apologeți ai Mișcarii Legionare alege să selecteze convenabil ceea ce este astăzi acceptabil dintre elementele definitorii ale legionarismului, anume anticomunismul. Vișovan uită însă să menționeze că pe lîngă anticomunism legionarii propuneau xenofobie și antisemitism sălbatic, disprețuiau democrația, iar cînd au avut acces la putere au folosit-o pentru a jefui și ucide.”

În numeroase intervenţii publice, inclusiv în predici, preotul unit şi-a exprimat simpatiile pentru personaje politice compromise. Un exemplu este, în 2021, cînd a vorbit despre legionarii Nicolae Petraşcu şi Ion Banea:

„Nicolae Petraşcu este un gigant al Mişcării Legionare şi al neamului românesc, la fel şi Ion Banea care este secerat de duşmani, mult, mult mai repede”.   

Referindu-se la acelaşi personaj Ion Banea, elogiat ca „gigant” şi ca greco-catolic, preotul Vişovan a pledat deja în 2014 pentru canonizarea acestui legionar, omorît în timpul represiunilor din perioada dictaturii regale, în 1939.

Solicitarea canonizării a fost anunţată şi de revista extremistă de dreapta „FrontPress” (23. 9. 2014), editată de Goran Mrakić, „un vechi ‚formator de opinie’ al scenei naţionaliste bănăţene”, titrînd: „Comandant legionar omagiat la Sibiu. S-a cerut canonizarea eroului naţionalist Ion Banea”. În preajma adoptării Legii 217/2015 care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea doctrinei fascist-legionare, „FrontPress” şi-a încetat preventiv aparaţia.

Ideea sanctificării a fost răspîndită şi de gazeta fundaţiei neolegionare „George Manu”, „Permanenţe”, în care Vişovan publică în calitate de redactor.

În conferinţa ţinută în octombrie 2021, preotul îşi exprimă speranţa ca într-o zi greco-catolicul Ion Banea să fie declarat sfînt:

„Eu sper ca într-o zi să-l vedem şi declarat sfînt”.

„Exorcism naţional”, recomandat de preotul Marius Vişovan

În septembrie 2019, Vişovan i-a eroizat şi pe legionarii înmormîntaţi într-un cimitir din Predeal. Într-un discurs apoteotic, el a susţinut atunci că România trebuie să treacă printr-un „exorcism naţional”. Pe Ion Banea l-a numit din nou „un gigant al Mişcării Legionare”, afirmînd că avea „un suflet de înger”, că era un om cu „o voinţă de stîncă” şi „un intelectual de forţă”. Ţintind autorităţile de stat, preotul şi-a încheiat cuvîntarea cu o înţepătură retorică vehementă:

„Cînd preşedintele şi primul ministru vor veni să se închine la Predeal, atunci statul român se va afla în concordonţă cu idealurile naţionale ... atunci se va regăsi statul român în idealurile şi jertfa martirilor noştri. Amin”

La comemorarea legionarilor morţi în războiul civil din Spania, Moţa şi Marin, Vişovan a celebrat în ianuarie 2022, la Majadahonda, o slujbă de pomenire, urmată de o ceremonie legionară:

„Doamne odihneşte şi sufletele adormiţilor servilor tăi, Ion Moţa şi Vasile Marin – şi al tuturor martirilor neamului românesc.”

Tot în Spania, unde a fost însoţit de neolegionari (anul acesta şi de grupul radical de dreapta „Camarazii” şi asociaţia ultranaţionalistă din Moldova, „Faptă, nu vorbă”), preotul a susţinut o conferinţă, cu accente sceptice la adresa democraţiei, în care i-a prezentat pe cei doi căzuţi în 1937 ca modele:

„Ionel Moţa a fost un arhanghel al onoarei pe care, pe bună dreptate, căpitanul Corneliu Zelea Codreanu îl propunea ca model tinerilor legionari”.

Eroizarea lui Horia Sima

Abuzînd de calitatea sa de autoritate spirituală, preotul l-a comemorat şi pe comandantul Horia Sima, succesorul lui Codreanu, inspiratorul a numeroase acte de terorism şi de violenţe antisemite. În cursul unui parastas care a avut loc astă vară în cimitirul din localitatea Mândra, unde e înmormîntat fratele comandantului, Vişovan a spus:

„Şi noi astăzi am venit din colţuri diferite ale ţării ca să răspundem chemării lui ‚Horia cel viteaz’, comandantului Horia Sima. Cum am putea să-l prezentăm pe Horia Sima celor care nu ştiu nimic despre el? Cred că el ar putea fi definit în trei cuvinte. O mare energie românească! O mare energie naţională!”

Distanţarea bisericii faţă de legionarism

Referitor la activitatea susţinută a preotului unit în favoarea legionarismului am solicitat un punct de vedere al autorităţilor ecleziastice. În răspunsul primit de la Episcopia Greco-Catolică de Maramureş, instituţia se distanţează faţă de toate manifestările „de factură legionară”:

„Episcopia Greco-Catolică de Maramureș se delimitează de orice afirmație cu caracter legionar, atît a Preotului Marius Vișovan, cît și a oricărui alt cleric din Eparhie, aceste manifestări fiind strict de ordin personal.

Fiind cazuri de manifestare a libertății personale de opinie, orice afirmație sau manifestație de factură legionară, venită din partea Preotului Marius Vișovan este asumată în totalitate de Dumnealui fiind astfel considerată cu caracter personal și nu instituțional.”