Șoigu n-a avut succes cu teoria "armei murdare", Occidentul continuă să sprijine Ucraina

De câteva zile, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a înroșit telefoanele transmițându-le omologilor săi din blocul NATO că Ucraina ar fi gata să folosească pe propriul teritoriu o așa-numită armă murdară – o operațiune sub steag fals, pe care Kievul ar urma să o arunce în răspundere Moscovei. Aceasta ar fi de natură să ducă la o escaladare necontrolată a conflictului, a susținut oficialul rus. Bomba murdară este o bombă convențională, dar care conține în încărcătura sa și material radioactiv.

Dar de ce ar avea Ucraina interesul să folosească armament murdar?

Ofensiva contra invadatorilor ruși merge destul de bine. Armamentul occidental primit de Ucraina și antrenarea trupelor sale la standarde NATO fac diferența pe câmpul de luptă. Ucraina nu are vreun motiv să se victimizeze suplimentar pentru a obține sprijinul Occidentului. Este deja sprijinită.

Folosirea unei bombe murdare ar da Moscovei un motiv pentru a răspunde chiar cu arme de distrugere în masă – nu neapărat arma nucleară strategică, dar posibil arme chimice (pe care le-am văzut utilizate în Siria) sau chiar arme nucleare tactice.

În schimb, mai curând Rusia ar avea de câștigat de pe urma unei așa-numite arme murdare puse în sarcina Ucrainei: Ar putea semăna diviziunea în tabăra vestică, încurajând unele guverne, probabil dintre cele care au fost mai reținute la începutul conflictului, să dea înapoi.

În plan intern ar servi narațiunii prin care Ucraina este prezentată drept un stat agresor, de tip fascist. Ar putea crește sprijinul public pentru așa-numita operațiune specială și, cine știe, ar putea impulsiona campania de recrutare.

Dar ar fi liderii ruși în stare să autorizeze folosirea unei bombe murdare pentru a da vina pe Ucraina? 

Ar fi un cinism dus până la extrem, însă mulți își amintesc cum și-a început Vladimir Putin ascensiunea politică. În septembrie 1999, s-a produs o serie de patru explozii în blocuri de apartamente din Moscova și împrejurimi, atentate în care au uciși peste 300 de oameni.

Proaspătul prim-ministru Vladimir Putin, numit cu o lună înainte de către președintele de atunci, Boris Elțîn, a condamnat atentatele, pentru care a dat vina pe ceceni.

Așa a pornit al doilea război contra Ceceniei, soldat cu instalarea la conducere a aliatului său fidel, Ramzan Kadîrov. Între timp, au apărut acuzații potrivit cărora șirul de explozii de la Moscova ar fi fost un pretext pentru declanșarea războiului și afirmarea lui Vladimir Putin ca lider de mână forte. Restul e istorie.

Revenind la amenințarea zilelor noastre, Occidentul a respins ferm scenariile Moscovei, printr-o declarație comună a miniștrilor de externe francez și britanic și a secretarului de stat al SUA. Iar oficialii și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina.

În paralel, într-un articol comun de opinie publicat în ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și cancelarul german Olaf Scholz au cerut "un Plan Marshall pentru reconstrucția Ucrainei", ca "misiune a unei generații".

Astăzi, la Berlin se deschide o conferință internațională consacrată reconstrucției și modernizării Ucrainei, în condițiile în care Germania deține președinția rotativă a G7.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica