Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Steven Smith: Victoria Republicană la 8 noiembrie ar însemna încă doi ani de discordie și blocaj legislativ

smith1source.wustl_.edu_.jpg

Steven Smith, profesor de științe sociale la Universitatea Washington din St. Louis
Steven Smith, profesor de științe sociale la Universitatea Washington din St. Louis
Sursa imaginii: 
source.wustl.edu

Steven Smith este profesor de științe sociale și politice la Universitatea Washington din St. Louis, unde a condus, vreme de două decenii, Centrul Weidenbaum de Economie, Guvernare și Politici Publice. Fost analist principal la cabinetul de consultanță Brookings, el este specialist în istoria procedural-instituțională a Parlamentului federal american, subiect căruia i-a consacrat, ca autor sau co-autor,cărți și manuale de mare prestigiu precum POLITICĂ SAU PRINCIPIU (1996), INFLUENȚA PARTIDELOR ASUPRA PARLAMENTULUI (2007), SINDROMUL SENATORIAL (2014) și PARLAMENTUL AMERICAN, ajuns, în 2019, la a zecea ediție.

La patru zile înaintea sorocului electoral domnește,  în America, o atmosfera de fragilă, pentru mulți întunecată, certitudine: partidul Democrat al ocupantului Casei Albe nu va scăpa de "blestemul intermediarelor", care-l condamnă la pierderea majorității parlamentare. Singurele întrebări rămase sunt în câte Camere--una sau ambele--și la ce diferență. Un model datorat telerețelei CBS--cu fiabilitate foarte relativă, dată fiind capacitatea predictivă redusă a sondajelor la fine de campanie--le acordă Republicanilor 228 de fotolii în Cameră (câștig net 15), deci un raport de forțe 228 la 207, marja de eroare plus-minus 12 fotolii. Lupta pentru Senat se anunță mai palpitantă, cu o serie de confruntări ce vor fi adjudecate la diferențe infime. Perdanți în jocul preocupărilor electoratului--dominat în ultimele două luni de subiecte ce-i favorizează pe Republicani, inflația și criminalitatea--Democrații văd un licăr  de speranță în distribuția partizană a votului anticipat, barometru sensibil al entuziasmului participativ. Mult peste 23 de milioane și-au exprimat deja opțiunea, în persoană sau prin corespondență, peste tot cu avantaje Democrate comparabile--deși ușor inferioare--celor din 2020. E un factor potențial generator de surprize, și de  așteptare prelungită a rezultatelor, în special acolo  unde finișul va fi la fotografie în cursele senatoriale sau guvernatoriale. În  Arizona și Nevada, unde sunt pe afiș dueluri palpitante pentru ambele funcții, Democrații marchează un avans la acest capitol între trei și cinci procente. În Pennsylvania, scena celei mai urmărite și mai aspre confruntări senatoriale a sezonului, Fetterman contra Republicanului Oz, diferența este de peste 50%.

 Steven Smith:  Ultimele două decenii au adus o schimbare în politica americană: atașamentele partinice s-au rigidizat. Nimeni nu se așteaptă că multe circumscripții să treacă de la un partid la celălalt. E probabil ca în Cameră să iasă în avantaj--să devină deci majoritari--Republicanii, dar pe baza rezultatelor din doar  5-10% din totalul posturilor. Nu va fi o schimbare masivă. Mai imprevizibil este Senatul federal, unde cel puțin 6-7 confruntări rămân pe muchie de cuțit.

Reporter:  Ce urmăriți electoral în statul dvs., Missouri? Ce se anticipează?

Steven Smith:  În Missouri nu prea sunt incertitudini. În cursa pentru Senat se așteaptă o victorie Republicană, pentru postul de guvernator la fel.  Sunt preferați  candidații  statali Republicani, la diferențe de 5-10 procente. Nici pentru Camera federală nu se anticipează vreo schimbare. Toate acestea reflectă stabilitatea opțiunilor partizane și evoluția statului, în ultimii aproximativ 10 ani, într-o direcție mai conservatoare.

Reporter:  Stabilitatea domnește și în cele opt state învecinate:  Illinois Democrat, celelalte șapte, Iowa, Kentucky, Tennessee, Arkansas, Oklahoma, Kansas și Nebraska Republicane. E o regulă de plumb. Există vreo excepție, un stat care s-au putea abate de la regulă?

Steven Smith: Aș semnala o excepție interesantă.  Kansas a organizat recent un referendum pe tema avortului, pe care Curtea Supremă statală l-a considerat un drept constituțional. Referendum-ul trebuia să respingă această interpretare, dar n-a reușit. Kansas, stat extrem de Republican și conservator, a votat așadar în favoarea drepturilor reproductive. Grație deciziei Dobbs a Curții Supreme federale, care a facilitat promulgarea de legi anti-avort la nivelul statelor, gradul de interes și implicare a femeilor în procesul electoral a crescut.  E un factor  ce face dezdodământul scrutinului de la 8 noiembrie mai puțin previzibil.

Reporter: Există și în Vestul Mijlociu exemple de ilegitimisti, contestatari ai validității prezidențialelor din 2020, care candidează la posturi cu autoritate asupra procesului electoral statal--guvernator sau șef al Adminisratiei?

Steven Smith:  Avem, pe plan național, 200-300 de candidați la funcții statale și federale  pe care-i putem numi ilegitimisti. În  Minnesota candidatul Republican la postul de guvernator pune la îndoială rezultatul prezidențialelor din 2020 și adoptă poziții  ultra-conservatoare în materie de avort și alte subiecte, poziții care-i dăunează. Democrații din Vestul Mijlociu etichetează astfel de candidați drept prea radicali.

Reporter:  Ați menționat mai devreme absența schimbării. Dacă nu acum, după furtunile politice ale ultimilor șase ani și trauma asaltului asupra Capitoliului, când? Cum se explică această imutabilitate?

Steven Smith:   Să dizloci candidați ai partidelor majore este foarte greu.  În consecință nemulțumirea foarte răspândită față de politică, de partidele dominante pur și simplu nu poate genera schimbări semnificative în compoziția Parlamentului. Circumscripțiile electorale sunt delimitate în așa fel încât aleșii să rămână în funcții. Camera federală fiind împărțită în jumătăți aproape egale, alternanța în doar câteva confruntări poate modifica echilibrul de forțe.  Probabila pierdere a majorității de către Democrați va fi interpretată ca o schimbare majoră,  dar în realitate numărul fotoliilor trecute de la un partid la celălalt va fi infim. Democrații și Republicanii din Cameră luptă continuu pentru victorii electorale, încearcă mereu să puncteze împotriva adversarului, ceea ce creează un blocaj masiv la nivelul politicilor.

Reporter:  După 8 noiembrrie are toate șansele să devină majoritar în Parlamentul de la Washington, posibil în ambele Camere, un  partid, cel Republican, a cărui conducere slujește  capriciile și agenda unui fost președinte de două ori supus destituirii și prezumtiv lider al unei tentative de răsturnare a ordinii constituționale.  Care ar fi consecințele?

Steven Smith:  Indiferent de rezultatul parlamentarelor rămânem, încă doi ani, cu un președinte Democrat.  Dacă Republicanii preiau controlul atât  în Cameră cât și în Senat, Joe Biden va fi obligat să utilizeze veto-ul. Se vor produce deci blocaje semnificative în guvernare și legislație, politica fiind redusă la invectivă pentru că nimic substanțial nu se va putea realiza. Nu-i clar cine va fi liderul Republicanilordin Cameră; în Senat e altă poveste, au un lider recunoscut, a cărui autoritate nu pare contestată. Mitch McConnell își va păstra poziția, majoritatea senatorială devenind, sub conducerea lui, o contra-greutate, un factor moderator în politica Republicană.  

 
Steven Smith intervievat de Radu Tudor, corespondent RFI în SUA