Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Alegeri 2022: America la urne, sub semnul incertitudinii

elections2022advocacy.agc_.org_.png

Alegeri generale astăzi în Statele Unite: Republicanii favoriți, dar sunt posibile surprize
Alegeri generale astăzi în Statele Unite: Republicanii favoriți, dar sunt posibile surprize
Sursa imaginii: 
advocacy.agc.org

Americanii merg astăzi la urne. Sunt în joc toate posturile de deputat federal (435), 35 fotolii senatoriale, 36 funcții de guvernator statal,  poziții executive și judiciare  la nivel local și statal. De asemenea, vor fi reînnoite 88 dintre cele 99 de Camere legislative statale. Centrele de vot se deschid începând de la  orele 13 ora României, primele estimări sunt  așteptate pe la 4 (ora României) în cursul nopții de marți spre miercuri. Două ore mai târziu e posibil să cunoaștem rezultatele competițiilor guvernatoriale-cheie din Michigan, Wisconsin și Ohio,  precum și rezultate parțiale ale confruntărilor-barometru pentru Senat din Pennsylvania,  Georgia și Florida,  pentru Camera federală din Virginia, New York, Connecticut, Carolina de Nord, Illinois și Indiana. Pentru rezultatele definitive trebuie așteptat câteva zile,  în unele locuri săptămâni.  State care găzduiesc dispute decisive, precum Arizona și Pennsylvania, sunt renumite pentru lentoarea numărării voturilor.  Vor trebui apoi  repertoriate voturile anticipate în persoană și cele prin corespondență, zeci de milioane în total, și vor trebui adjudecate re-calculari  și contestații juridice, care sunt, în climatul actual, o cvasi-certitudine.

Corespondentul RFI în SUA despre un scrutin între istorie și conjunctură:

Vremea va fi bună, cu precipitații doar în Minnesota, nord-vestul Wisconsin-ului, sudul extrem al Texas-ului,  Oklahoma, local pe litoralul atlantic al Floridei (sub amenințarea furtunii subtropicale Nicole,  care însă va începe să-și facă simțită prezența după închiderea urnelor) și în vest, din Oregon prin California până-n nord-vestul Arizonei. Condiții ideale deci pentru o participare masivă--la nivelul celei din 2020--care de regulă ii avantajează pe Democrați.

Vremea le este favorabilă Democraților, istoria alegerilor intermediare, de la mijlocul mandatului prezidențial, mai puțin. Partidul care n-are puterea Executivă tinde să câștige, uneori categoric, în special în Cameră și cu deosebire când popularitatea președintelui în exercițiu este  sub 50%, cum e cazul astăzi. Favorabilitatea lui Joe Biden, 40%,  este la același nivel sau mai scăzută decât cea a lui Trump în 2018, Obama în 2010 sau Clinton în 1994, ani în care partidul prezidențial a pierdut peste 40 de fotolii în Camera.

Este posibil ca istoria să se repete; la fel de posibilă este o abatere de la regulă. De fapt, în acest sezon electoral, totul este posibil, de la scenariile extreme (victorie categorică bicamerală a unui partid) la cele în care cele două partide majore își împart camerele Parlamentului la diferențe mai mult sau mai puțin substanțiale.

Cel mai plauzibil scenariu este,  conform experților, o victorie la limită a Republicanilor în ambele Camere ale Parlamentului federal.

Soarta Senatului de la Washington se va decide în cinci state,  Arizona, Georgia, Nevada, Ohio și Pennsylvania, deși Florida, Colorado,  Wisconsin, chiar New Hampshire pot avea un cuvânt de spus asupra echilibrului de forțe din viitoarea Legislatură. Pentru a-și păstra majoritatea senatorială Democrații ar trebui să câștige trei dintre cele cinci state "decisive". Dacă ne ghidăm după sondaje, este posibil dar extrem de improbabil.  Pentru camera inferioară, sunt considerate pe muchie de cuțit 35 de confruntări: 25 pentru fotolii actualmente ocupate de Demcorati, 10 de Republicani. Majoritatea acestor curse sunt înlăuntrul marjei de eroare, 2-3%,  dar numărul Democraților pasibili de înfrângere este mai mare. În rândul lor, figuri de prim plan ale anti-trumpianismului precum Elissa Slotkin în Michigan, Elaine Luria și Abigail Spanberger în Virginia.

 Candidații "binecuvântați" de Donald Trump nu par să aibă probleme.

E pentru că realitățile belice și post-pandemice ale contemporaneității--inflația, creșterea galopantă a prețurilor--în primul rând cel al benzinei-- au umbrit subiectul crucial al amenințărilor interne la adresa democrației.

"Da, subiectul democrației rezonează, dar numai în rândul bazei Democrate, al electoratului progresist alb în special. Pe de altă parte, aici în Ohio observ că Tim Ryan, candidatul Democrat pentru Senat, are succes cu spoturi publicitare despre inflație și alte chestiuni care afectează omul de rând, nu cu atacuri asupra oponentului sau J.D. Vance, care neagă validitatea prezidențialelor din 2020",

nota Sean Trende, analist la RealClearPolitics.

În derularea dezbaterilor, sacadate monoton pe teme-standard, în fragmentarea sociologică și ideologică a unui continent divers, prizonier al cotidianului, temele grele, existențiale--democrație, libertate, justiție--își pierd relieful și urgența.

"Sunt o Democrată loială, și nefericită. Nu i-am ascultat pe alegători. Ne așteaptă o seară și o noapte grea. Când votanții îți tot spun că economia îi interesează mai mult decât orice, ascultă-i. Termin-o cu democrația care-i în pericol",

soma stratega de campanie Hilary Rosen.

Peste puține ore, și clar în zilele următoare, vom ști dacă pariul tematic al Democraților a dat greș. Cert este că prin ceața crizelor în serie se vor  strecura la putere,  în Washington și la nivelul statelor,  inclusiv în funcții cu autoritatate  directă asupra proceselor electorale, politicieni pentru care salvgardarea democrației nu este o prioritate.

"Drepturile fundamentale sunt în joc, adevărul, faptele, logica, rațiunea, decența elementară,  democrația  însăși sunt  în joc. Miza este mare",

scanda acum trei zile, la un miting de susținere a candidaților din Pennsylvania, fostul președinte Barack Obama.

.